În timp ce coronavirusul se răspândește pe glob, există îngrijorări că virusul va suferi mutații care îl va transforma într-unul cu o putere mai mare de transmisibilitate, mai periculos care ar înrăutăți criza globală. The Guardian punctează într-un material ce știm despre modul în care evoluează coronavirusul.
Suferă coronavirusul mutații?
Toate virusurile suferă mutații, iar Sars-CoV-2 care provoacă boala Covid-19 nu face excepție. Mutațiile apar când virusul se multiplică în interiorul celulelor și se fac greșeli în copierea codului genetic. Spre deosebire de oameni, ale căror trăsături genetice sunt scrise în ADN-ul dublu catenar, trăsăturile genetice ale coronavirusului sunt într-un ARN simplu catenar.
Cât de repede suferă mutații coronavirusul?
Coronavirusul este destul de stabil. Cercetătorii au analizat aproximativ 13.000 probe în Marea Britanie de la mijlocul lunii martie și au descoperit că noi mutații apar cu aproximatție la două luni. Rata mutațiilor este importantă pentru că cu vât suferă mai repede mutații, cu atât mai repede își schimbă comportamentul. O evoluție rapidă a virusului poate implica o dificultate mai mare de producere a unui vaccin, dacă ținem cont de faptul că gripa sezonieră suferă mutații atât de rapid încât avem nevoie de un nou vaccin în fiecare an.
Cum variază coronavirusul în lume?
Codul genetic al coronavirusurilor de pe glob arată că se împarte în grupuri în timp ce se răspândește. Cercetători din Germania au identificat trei mai grupuri genetice ale virusului în aprilie, pe care le-au denumit Grupurile A, B și C. Grupurile A și C sunte cele mai frecvente la europeni și americani, în timp ce grupul B este mai comun în Asia de Est. Dar există și grupuri mai mici, pe care cercetătorii le pot folosi pentru a lega infecțiile de sursele lor, iar în cele din urmă de o regiune, precum Wuhan sau nordul Italiei.
De ce contează mutațiile?
Mutațiile au loc din întâmplare mereu. Cele mai multe au urmări mici, dar în timp mutațiile singulare sau multiple pot face ca virusul să se răspândească mai ușor. Mutațiile pot face de asemenea virusul mai periculos, de exemplu făcându-l mai eficient în infectarea celulelor.
Ce fel de mutații au avut loc?
Un număr de mutații au atras atenția cercetătorilor. Cercetătorii de la London School of Hygiene and Tropical Medicine au studiat peste 5.000 de genomuri ale coronavirusului de pe glob și au descoperit mai multe mutații care ar putea fi dovada că virusul se adaptează oamenilor. Două mutații sunt în țepușa proteică pe care virusul o folosește să invadeze celulele.
Mutațiile țepilor sunt rare în acest moment, dar Martin Hibberd, profesor în dezvoltarea bolilor infecțioase și autor al studiului, a spus că există nevoia unei supravegheri a virusului la nivel global. Acest lucru va arăta dacă noile mutații ajută virusul să se răspândească sau dacă vaccinurile trebuie să fie regândite.
Într-un alt studiu preliminar, cercetătorii de la University of Sheffield și de la Los Alamos National Laboratory din New Mexico au găsit mutații similare în țepușa proteică despre care autorii consideră că ar putea ajuta la răspândirea coronavirusului.
Îngrijorările sunt susținute de o analiză a peste 40.000 de genomuri ale Sars-CoV-2 de către Consorțiul britanic care analizează secvențierea genetică a Covid-19, COVID-19 Genomics UK Consortium. Grupul a identificat că o mutație din țepușa proteică cunoscută ca D614G a devenit mai comună în lume, iar acum este considerată vinovată pentru aproximativ 75% din infecțiile cunoscute.
Varianta D614G a virusului pare să fie mai transmisibilă, dar nu cu mult.
Nick Loman, de la Universitatea din Birmingham și care face parte din Grupul britanic de cercetare, spune că nu există dovezi că mutația este mai periculoasă în ceea ce privește ratele de supraviețuire și durată a spitalizării.
Citește și:
