​Nu există "soluții de manual" pentru criza coronavirusului, iar în acest moment trebuie să ne bazăm în primul rând pe lucrurile care și-au dovedit deja eficiența, "multe dintre ele măsuri de bun simț", precum purtarea unei măști sau spălarea frecventă a mâinilor, afirmă medicul Adrian Wiener, coordonatorul spitalului COVID din Arad, într-un interviu acordat HotNews.ro. Adrian Wiener, care este și senator USR și membru al Comisiei de Sănătate din Senat, a preluat coordonarea spitalului COVID din Arad la mijlocul lunii aprilie, când multe voci vorbeau despre Arad ca despre viitoarea Suceava, iar lucrurile amenințau să scape de sub control în orașul din apropierea graniței. Sub coordonarea sa, la Arad s-a reușit stingerea unui focar cu 700 de cazuri, dar medicul admite acum că, în ultimele zile, "lucrurile par ca un deja vu, deja încep să vină tot mai mulți pacienți zilnic, mi-au spus și de la DSP că sunt tot mai multe anchete epidemiologice".

Adrian Wiener, coordonatorul Spitalului COVID din AradFoto: Arhiva personala

Info pe scurt:

• Cauzele noului val de îmbolnăviri din România "sunt mai multe, când vorbim despre fenomene complexe nu există o singură cauză, punctuală", spune medicul Adrian Wiener. El vede însă în nerespectarea măsurilor de prevenție principala cauză, alături de faptul că "au fost anulate o mare parte dintre amenzile din starea de urgență și a existat un demers concertat de decredibilizare a autorității statului în ultima vreme".

• În spatele fiecărui caz pozitiv pe care autoritățile îl comunică zilnic "stau două, trei, uneori poate patru alte potențiale cazuri noi", subliniază medicul arădean. Adrian Wiener atrage însă atenția că sunt și pacienți infectați cu coronavirus care au avut sute de contacți.

• Alte țări - precum Italia sau Spania - au controlat mult mai bine situația după primul val și au un număr de cazuri noi mai mic decât România, spune Adrian Wiener: "Probabil că principala diferență dintre ei și noi este că acolo populația a respectat mai bine aceste măsuri, a fost mai responsabilă."

• Românii care nu respectă măsurile de prevenție, cei care nu poartă măști, spre exemplu, "confundă iresponsabilitatea cu eroismul", subliniază Adrian Wiener, care mărturisește că nu își explică "de ce România este un teren atât de fertil pentru aceste aberații, teorii ale conspirației".

• Cum a evitat Aradul un dezastru. La Arad, unde Adrian Wiener coordonează spitalul COVID de la mijlocul lunii aprilie, s-a reușit, în prima fază a epidemiei, evitarea unui dezastru similar celui de la Suceava. Aradul a fost un focar cu 700 de cazuri de îmbolnăviri, însă multe voci se temeau în această primăvară că orașul este viitoarea Suceava. La începutul lunii iulie, Aradul nu mai avea bolnavi de coronavirus, iar Adrian Wiener vorbea despre "primul județ liber de COVID". La finalul săptămânii trecute, Adrian Wiener a anunțat că în Arad este din nou transmitere comunitară a virusului.

• Medicii din Arad au schimbat și protocolul de tratament în urma ultimelor studii, retrăgând din protocol Plaquenil (hidroxiclorochină - n.red.) și Kaletra, care au fost retrase de Organizația Mondială a Sănătății, "pentru că nu aduc beneficii. Ministerul Sănătății nu le-a scos încă din protocol, acolo lucrurile se mișcă mai greu, dar noi le-am scos la nivel local. Studiile în baza cărora OMS nu mai recomandă aceste medicamente sunt importante, sunt o retrospectivă pe vreo două luni, au fost înrolați zeci de mii de pacienți."
  

• Nu există "soluții de manual" pentru criza coronavirusului și suntem încă într-o stare de incertitudine, iar în acest moment trebuie să ne bazăm în primul rând pe lucrurile care și-au dovedit deja eficiența, "multe dintre ele măsuri de bun simț" - igiena personală, să porți o mască într-un spațiu public închis, unde ceilalți îți expiră aerul exhalat.

Arad, de la "județ liber de COVID", înapoi la transmitere comunitară, în doar două săptămâni

La începutul lunii aprilie, la o lună de la izbucnirea epidemiei de coronavirus în România, situația la Arad părea să devină pe zi ce trece mai gravă. Mulți vedeau atunci în Arad viitorul mare focar al României, după Suceava, în condițiile în care era unul dintre județele cu cea mai accelerată creștere a numărului de cazuri noi.

Dacă Suceava nu a reușit să evite dezastrul, fiind și astăzi județul cu cel mai mare număr total de cazuri de îmbolnăviri din țara noastră (4.177), Aradul a reușit, în schimb, să limiteze dimensiunile tragediei: 719 cazuri s-au înregistrat în total până astăzi în Arad. Mult peste alte județe, dar puțin peste ce părea să urmeze la începutul epidemiei.

La mijlocul lunii aprilie, coodonarea spitalului COVID din Arad - o secție externă a Spitalului Județean - era preluată de medicul Adrian Wiener, care este și senator USR și membru al Comisiei de Sănătate din Senat. De altfel, povestea senatorului care a ales să lucreze într-un spital COVID a fost intens relatată în presă, la acel moment. Adrian Wiener a explicat însă că pe tot parcursul mandatului de senator și-a păstrat jumătate de normă la spitalul în care lucrează de mulți ani, așa că nu a fost vorba propriu-zis despre o reîntoarcere în spital.

Spitalul Județean Arad

Ușor-ușor, situația la Arad a reintrat sub control, iar numărul de cazuri a început să scadă, după ce, inițial, epidemia a prins spitalul din oraș fără echipamente de protecție, iar unitatea medicală rămăsese la începutul lunii aprilie fără locuri, după ce preluase pacienți infectați din toată zona de vest a țării. Tot la începutul lunii aprilie, șeful DSP Arad a demisionat, acuzând o "campanie mediatică și politică" împotriva sa.

3 luni mai târziu, începutul lunii iulie găsește Aradul ca primul județ românesc "liber de COVID", potrivit unui anunț de atunci al lui Adrian Wiener.

O perioadă, după începutul lunii iulie, Aradul a avut în general cazuri de "import", spune Adrian Wiener: "Un șofer de tir care s-a întors din străinătate și a venit direct din vamă de la Nădlac, soț și soție vârstinici care au fost la o înmormântare în Harghita și au venit de acolo cu trenul. Cazuri oarecum de import."

Săptămâna trecută, însă, spitalul din Arad a reînceput să reinterneze cazuri care nu mai erau de import, iar pe 9 iulie, Adrian Wiener a anunțat că în Arad este din nou transmitere comunitară.

Era un lucru la care el se aștepta, judecând după ultimele evoluții: "În Timișoara, în ultimele zile, începuse să crească, s-a cam umplut zona COVID din spital. Era clar că în pată de ulei, la un moment dat vor ajunge cazurile și în zonele care deveniseră oarecum verzi, cum era Aradul. Era clar că nu aveam cum să scăpăm."

Lucrurile par acum "ca un deja vu" pentru Adrian Wiener: "Deja încep să vină tot mai mulți pacienți zilnic, mi-au spus și de la DSP că sunt tot mai multe anchete epidemiologice pe care ei le fac, sunt și pacienți care au avut sute de contacte, de exemplu. Sigur că toate resursele DSP-ului, de testare și de anchete epidemiologice, sunt orientate momentan în zona asta."

Cum a evitat Aradul un dezastru în această primăvară

L-am întrebat pe Adrian Wiener cum au reușit spitalul pe care îl coordonează și județul în care locuiește să evite un dezastru în această primăvară și să ajungă, la un moment dat, chiar "zonă liberă" de COVID.

Medicul arădean spune că nu a avut un secret, dar "au existat mai mulți piloni, să zicem: pe de o parte, securizarea activității din spital, și aici mă refer și la zonele care au tratat pacienți COVID, pentru a opri infectarea cadrelor medicale, pentru a scădea mortalitatea, pentru a avea un act medical corect, de calitate, foarte atent și adecvat. Și într-adevăr, nu am mai avut niciun cadru medical internat și lucrurile au mers mult mai bine."

Echipa spitalului COVID din Arad

De asemenea, "și în spitalul non-COVID, toți pacienții au fost testați înainte de a fi internați, au fost făcute circuite epidemiologice separate pentru suspecți și cazuri care nu prezentau deloc suspiciune de boală. Foarte importante au fost organizarea intraspitalicească, care, sigur, a avut o anumită inerție, dar până la urmă, a funcționat, și activitatea anchetelor epidemiologice și depistarea pas cu pas a extensiilor focarului de la Arad, astfel încât toți pacienții, cei pozitivi, care majoritatea lor au ajuns în spital, și contacții lor să respecte măsurile de izolare și să fie identificați."

"A fost un efort colectiv al mai multor instituții, care a reușit să stingă un focar cu peste 700 de pacienți", subliniază Adrian Wiener.

"Nu am avut un secret, ci lucrurile au fost făcute cu dedicare, atenție și susținut, din partea foarte multor oameni care au fost implicați. Pe de altă parte, a fost și într-o perioadă în care toată lumea era mult mai responsabilă - era stare de urgență, a fost și atmosfera administrativă care a ajutat. Acum, evident că aceste lucruri trebuie echilibrate cu consecințele economice, cu capacitatea oamenilor de a tolera totuși aceste restricții, pentru că nu poți să le perpetuezi la nesfârșit. Dar avem deja experiența faptului că au funcționat toate aceste lucruri. Ele sunt funcționale, asta trebuie făcut. Dar lucurile scapă de sub control când sunt deja sute și îți vin zeci și zeci de cazuri într-un județ. Nu mai poți să faci față nici anchetelor epidemiologice, suprasaturezi capacitatea spitalului, există riscul să îți îmbolnăvești secții verzi - pacienți care vin cu alte afecțiuni să fie infectați din greșeală și cu SARS-CoV2."

Hidroxiclorochina, scoasă din protocolul de tratament la Arad

Medicii din Arad au schimbat și protocolul de tratamentîn urma ultimelor studii, retrăgând din protocol Plaquenil (hidroxiclorochină - n.red.) și Kaletra (medicament folosit în tratarea HIV/SIDA), care au fost retrase recent de Organizația Mondială a Sănătății, "din cauză că s-a constatat că nu aduc beneficii", spune Adrian Wiener.

Hidroxiclorochina a fost promovată insistent de președintele american Donald Trump ca fiind medicamentul-minune împotriva infecției cu SARS-CoV2.

"Ministerul Sănătății nu a scos încă cele două medicamente din protocol, acolo lucrurile se mișcă mai greu, dar noi le-am scos la nivel local. Studiile în baza cărora OMS nu mai recomandă aceste medicamente sunt importante, sunt o retrospectivă pe vreo două luni, au fost înrolați zeci de mii de pacienți", explică medicul arădean.

Optimismul medicilor care vorbeau acum o lună despre o scădere substanțială a îmbolnăvirilor, "nejustificat"

Acum o lună, mulți medici români, inclusiv specialiști în boli infecțioase și epidemiologi, vorbeau despre o scădere substanțială a numărului de cazuri de îmbolnăviri în această vară. Unii dintre ei sperau chiar că virusul nu se va mai reîntoarce, în toamnă.

Adrian Wiener vede optimismul unora dintre colegii săi ca fiind "nejustificat, pentru că cei care suntem așa, mai sensibili la fenomenul social, am văzut în ce măsură foarte mulți români au neglijat poate chiar total măsurile de prevenție - evitarea aglomerațiilor, purtarea măștii, cele basic. Am văzut cu toții pozele din zone aglomerate, din trenuri, din piețe, cu sute de oameni chiar, adunați în aceleași spații. Este aproape inevitabil, în aceste condiții, să nu existe transmitere comunitară."

"Chiar ieri stăteam și așteptam pe cineva în fața unui magazin alimentar, și din 10 persoane care au intrat în timp ce așteptam eu, 4 au intrat pur și simplu fără mască. Și nici vânzătoarea de acolo nu avea mască. Nu cred că este un exemplu singular, cred că este o situație de fapt, în România. Cred că optimismul nu a avut suport foarte solid", povestește medicul.

Ce nu a funcționat în România?

Cauzele noului val de îmbolnăviri din țara noastră "sunt mai multe, când vorbim despre fenomene complexe nu există o singură cauză, punctuală", spune medicul Adrian Wiener. El vede însă în nerespectarea măsurilor de prevenție principala cauză, alături de faptul că "au fost anulate o mare parte dintre amenzile din starea de urgență și a existat un demers concertat de decredibilizare a autorității statului în ultima vreme".

"În cazul acesta, poate că faptul că măsurile de relaxare au fost luate într-un context în care era greu de contracarat nerespectarea implementării lor. Au fost anulate o mare parte dintre amenzile din starea de urgență, a existat un demers concertat de decredibilizare a autorității statului în ultima vreme, în ceea ce privește gestionarea crizei, în ceea ce privește validitatea măsurilor de prevenție propuse, au fost contabilizate politic tot felul de trânte din acestea gratuite, care au avut ca rezultat decredibilizarea Ministerului Sănătății, a autorităților care erau în măsură să transmită aceste semnal", amintește medicul arădean.

El subliniază, de asemenea, că "În general, în ultimii 10-12 ani, autoritatea statului a fost subminată constant și nu știu ce autoritate din țara asta se mai bucură de credibilitate. Dar mai ales acum, în prag de alegeri, s-a utilizat inacceptabil de mult moneda politică în această criză în care, de fapt, oamenii ar fi trebuit să vadă unitate și raționalitate la nivelul celor care contează în exprimarea din opinia publică. Păcat că am ajuns în zona asta."

"Pe de altă parte, nu știu în ce măsură felul în care Guvernul a transmis informațiile și a insistat pe respectarea acestor măsuri a fost unul eficient. Greu de spus", mai spune el.

"Dar, în principiu, nerespectarea acestor măsuri a condus la această reizbucnire a îmbolnăvirilor", este concluzia lui Adrian Wiener.

În plus, "nu a existat nici o practică unitară în ceea ce privește prevenirea îmbolnăvirilor în mediul spitalicesc. Iată că sunt din ce în ce mai multe spitale care reintră în labirintul acesta al infectării cadrelor medicale, al pacienților. De altfel, era clar că spitalele în sine reprezintă o vulnerabilitate, în sensul că sunt concentrați mulți oameni vulnerabili în spații mici, iar cadrele medicale sunt recunoscute ca fiind potențiali vectori, în măsura în care nu există atenșie foarte mare asupra măsurilor de protecție individuală și colectivă. Au existat cu certitudine defciențe și în reglementarea activității din spitale."

"Nu îmi dau seama de ce România este un teren atât de fertil pentru aceste aberații, teorii ale conspirației"

Adrian Wiener nu își explică nici de ce România este "un teren atât de fertil pentru teorii ale conspirației, aceste aberații, până la urmă. Toate aceste lucruri sunt reluate și reluate la nesfârșit. Pentru că este evident că boala există, este o boală cu o mortalitate foarte mare, incomparabil mai mare decât a gripei. Evident ea nu a trecut, probabil asistăm la valul 2, începutul valului 2. Nu înțeleg de ce toate aceste lucruri, care sunt evidente, sunt niște note de subsol la niște fantasmagorii. Probabil că există explicații sociologice pe care nu le stăpânesc, dar mai ales la sate, din zona influentă politică - și aici nu pot să nu remarc faptul că liderul PSD, Ciolacu, a fost primul care a făcut un titlu de glorie din a nu purta mască, deși ar fi trebuit să fie un exemplu, în condițiile în care ocupă o demnitate publică. În plus, au fost tot timpul utilizate în scop electoral aceste interpretări. Lucru care, evident, a contribuit la decredibilizarea Ministerului Sănătății și a măsurilor pe care le-a luat. Sigur că lumea, până la urmă, a considerat că nu e nevoie de măști. Sau a confundat iresponsabilitatea cu eroismul, cu faptul că nu îi este teamă sau..."

Adrian Wiener mărturisește că "am chiar și colegi, în sistemul de sănătate, care tind să supra-interpreteze lucrurile și să le dea o dimensiune în cheia asta, a hoției colective, a nenorocirii unor oameni care nu au alt scop decât să se înavuțească. Însă niciuna dintre măsuri nu a fost absolut deloc menită să nu lupte împotriva coronavirusului, ci doar să servească interesele financiare ale cuiva, interese dincolo de România."

Adrian Wiener subliniază, de asemenea, faptul că mulți nu au înțeles că, în momentul în care este vorba despre o boală contagioasă, "nu vorbim despre riscul individual asumat, ci ne asumăm un risc și în numele celorlalți, pe care la rândul nostru îi infectăm, niște riscuri inutile. Iresponsabilitatea noastră nu implică doar propria noastră persoană, ci antrenează în ea toată familia, tot apropiații, toți cei cu care intrăm în contact. Suntem responsabili și față de ei, nu doar față de noi, prin gesturile noastre. Poate nu s-a înțeles suficient de mult că responsabilitatea față de propriul comportament înseamnă de fapt respect față de ceilalți."

Autoritățile au la dispoziție instrumentele stării de alertă, însă acestea "nu sunt respectate, nu sunt impuse suficient de puternic", consideră Adrian Wiener.

Câte potențiale cazuri noi stau în spatele fiecărui caz confirmat

Țara noastră este acum în situația în care are "focare foarte dinamice, care nu sunt controlate", afirmă coordonatorul spitalului COVID din Arad. "Par că sunt scăpate de sub control în momentul ăsta lucrurile, cel puțin în zonele cu creșteri rapide ale numărului de cazuri. Și, după cum știm cu toții, sigur aceste lucruri se extind în pată de ulei, adică este imposibil să rămână cantonate strict într-o zonă geografică sau într-o anumită structură socială. Nu există bariere."

În plus, "trebuie să înțelegem că în spatele fiecărui caz pozitiv pe care autoritățile îl comunică zilnic stau două, trei, uneori poate patru alte potențiale cazuri noi. Sigur, în funcție de ancheta epidemiologică variază de la caz la caz, dar în medie, cam despre asta vorbim".

Capacitatea de testare este limitată

Resursele din DSP-uri și capacitatea de testare "sunt limitate, iar la un moment dat ajungem în situația în care nici nu mai putem urmări din punct de vedere epidemiologic aceste focare", avertizează Adrian Wiener.

Adrian Wiener se teme că "din păcate, acum ajungem în zona în care capacitatea de testare din România va fi folosită reactiv, nu prospectiv. În sensul că acum sunt și vor fi, sunt convins, foarte multe anchete epidemiologice care vor consuma resursele din DSP-uri, și în ceea ce privește testarea, și în ceea ce privește personalul. Dacă numărul de cazuri ar fi fost în scădere, ar fi fost o perioadă în care ne-am fi permis luxul de a folosi capacitatea de testare prospectiv - adică să căutăm activ mici focare pe care să le contenționăm la timp. Acum am pierdut această fereastră și suntem în defensivă din acest punct de vedere, nu mai putem fi în ofensivă."

Ce e de făcut

La fel ca majoritatea românilor, Adrian Wiener nu și-ar mai dori o nouă stare de urgență și un nou lockdown generalizat: "Logica este următoarea: e posibil să rămânem în același registru de restricții care sunt aferente acum stării de alertă și, în plus, poate subliniem și repetăm mai mult apelul la responsabilitate, la atenție și la respect. Acesta este unul dintre scenarii - să rămânem în aceeași zonă și, evident, lucrurile să nu mai fie relaxate din 15 iulie, pentru că sunt într-o dinamică ascendentă - sau chiar înăsprirea regulilor."

De asemenea, "există o soluție pe care noi am propus-o atunci când s-a decis prelungirea stării de alertă: cantonarea selectivă a unora dintre măsuri în funcție de numărul de cazuri în județele respective, în regiunile respective. Sunt foarte multe județe care nu mai au cazuri noi de două-trei luni sau au foarte puține și sunt județe sau regiuni în care avem foarte multe cazuri noi în fiecare zi. Evident că nu poți să impui aceleași măsuri în aceste zone și ele trebuie diferențiate. Eu cred că una dintre soluții este să stratificăm măsurile de restricție în funcție de intensitatea focarelor din aceste regiuni, nu să blocăm din nou toată țara."

"În acest moment sunt focare și aceste măsuri generale de prevenție se aplică în toată țara și nu sunt diferențiale în niciun fel în zonele în care dinamica e mult mai agresivă. Cred că ar trebui avută în vedere stratificarea acestor măsuri în funcție de numărul de cazuri și chiar înăsprirea lor în zonele unde lucrurile sunt scăpate de sub control", adaugă Adrian Wiener.

El subliniază că unul dintre semnale este chiar reacția țărilor din jur, "care impun, iată, de la o zi la alta măsuri de carantinare a românilor care vor să iasă din țară, îi testează - pentru că suntem considerați o zonă spre galben deja, cu potențial de export și de boală semnificativ."

"Nu există soluții de manual pentru coronavirus"

România se află acum într-o situație de incertitudine, "o situație la care nu există soluții de manual. Le învățăm și le măsurăm eficiența aplicându-le și din mers, retrospectiv, de cele mai multe ori. Dar foarte multe dintre ele sunt de bun simț - igiena personală, să porți o mască într-un spațiu public închis, unde ceilalți îți expiră aerul exhalat - sunt lucruri de bun simț", spune coordonatorul spitalului COVID din Arad.

Adrian Wiener

"Am impresia că nu pot furniza maxime sau soluții. Sau e hazardat să experimentăm cu lucruri incerte. Trebuie să ne bazăm în primul rând pe lucrurile care s-au dovedit eficiente", adaugă Adrian Wiener.

El crede însă că în țările care au gestionat mult mai bine situația după primul val de îmbolnăviri, "probabil că principala diferență dintre ei și noi este că acolo populația a respectat mai bine aceste măsuri, a fost mai responsabilă. Sunt alte țări care au controlat mult mai bine situația după primul val - Italia, Spania - care la ora actuală au un număr de cazuri noi mai mic decât România."