​Lumea în schimbare

VIDEO INTERVIU cu psihologul Daniel David: Dacă vom fi nevoiți să rămânem în online trebuie să gândim stilul de viață și rutina pentru online / De ce am asistat la o "explozie comportamentală" după lockdown / Cei trei factori principali pentru care teoriile conspirației "înfloresc" în România

de Mona Hera     HotNews.ro
Vineri, 10 iulie 2020, 7:27 Lumea in schimbare


coperta Daniel David
Foto: Hotnews
Dacă pandemia de coronavirus nu se va prelungi mai mult de un an, nu vom asista la schimbări de paradigmă, afirmă psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, invitat la întâlnirile HotNews.ro online #deladistanță. El vorbește și despre principalele trei cauze ale dezinformării - neîncrederea oamenilor unii în ceilalți și în instituții, alfabetizarea stiințifică scăzută și analfabetismul funcțional. Aici, un rol fundamental ar trebui să îl aibă medicii, care să iasă să le explice oamenilor pericolul virusului, astfel încât spațiul public să nu fie lăsat la dispoziția pseudoștiinței, consideră Daniel David. Psihologul apreciază că dacă în starea de urgență autoritățile au acționat de nota 9, prin măsurile luate, trecerea la starea de alertă s-a făcut într-o manieră de amator și a dus la o "explozie comportamentală".



Oricât am vrea să întoarcem capul în partea cealaltă, nu putem ignora că pandemia de COVID-19 ne-a schimbat viețile. În România, ne aflăm în plin val - joi a fost stabilit recordul de îmbolnăviri -, dar o parte a oamenilor par să nege existența virusului. Ce îi determină să creadă mai degrabă știrile false și teoriile conspirației?

Ce ar trebui să facem pentru ca efectele emoționale ale acestei crize să fie cât mai reduse? Ce va urma după ce pandemia va trece - peste un an, peste doi sau când se va întâmpla asta? Vom avea un nou stil de viață, vom trăi într-un nou tip de societate? Cum va arăta normalitatea post-pandemie?

Sunt câteva dintre întrebările la care am încercat să răspundem la întâlnirile HotNews.ro online #deladistanță, al căror invitat a fost vineri psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Principalele idei:
  • Cum s-a schimbat atitudinea oamenilor de la teama din perioada stării de urgență la negarea existenței virusului și preferința pentru teoriile conspirației? Psihologul consideră că în prima etapă autoritățile au acționat potrivit profilului psiho-cultural al românilor, comunicările dese, oficiale, precum și scoaterea armatei și poliției pe străzi ajutând la o conformare a oamenilor la situația în care s-au regăsit brusc.
  • Neîncrederea oamenilor unii în ceilalți, neîncrederea în instituții, alfabetizarea stiințifică scăzută și analfabetismul funcțional au făcut ca totul să alunece pe terenul teoriilor conspirației care prind în societate. În acest context, ar trebui să avem o prezență și o comunicare mai activă din partea medicilor, pentru a nu lăsa spațiul public la dispoziția pseudoștiinței, pentru că pe termen mediu și lung asta ne afectează pe toți. Daniel David spune însă că experții nu au curajul și nici motivația să își asume criticile și atacurile.
  • Un alt aspect semnalat de psiholog este că autoritățile, deși au acționat "de nota 9” în perioada stării de urgență, raportat la măsurile luate, nu au avut "o comunicare emoțională foarte bună”, insistând doar pe apelul la calm. "Un om sănătos la minte când se confruntă cu o situație de pericol nu este calm. E foarte normal să fii îngrijorat, nu anxios. A fi calm și relaxat e anormal. E normal să fii nemulțumit, dar furia reprezintă probleme psihologice. Cum să fii calm când moartea se află în jurul tău?”, consideră Daniel David.
  • Trecerea de la starea de urgență la starea de alertă s-a făcut însă într-o manieră de amator, iar atunci am avut parte de o "explozie comportamentală". Acum, avem reguli, dar nimeni nu verifică dacă acestea sunt respectate, spune psihologul.
  • Cum va arăta normalitatea după această pandemie? "Va arăta ca perioda pre-pandemie, dar mai digitalizată”, a răspuns psihologul, care a atras atenția asupra provocărilor la nivelul întregii sociețăți. În special, în sistemul de educație, pentru că dacă vom fi nevoiți să rămânem în online trebuie să gândim stilul de viață și rutina pentru online. Până acum, "am pus în online rutina veche”. Fără o schimbare, nivelul de stres va crește, iar efectele vor fi negative.
Cele mai importante declarații ale psihologului Daniel David:

În România, ne aflăm în plin val al pandemiei, am avut record de îmbolnăviri, dar o parte a oamenilor par să nege existența virusului. De ce credeți că există o astfel de atitudine, negarea, neîncrederea în comunicarea oficială, preferința pentru teoriile conspirației, cum s-a ajuns aici?

Daniel David:
    • Cred că sunt mai multe cauze și etape. Pe de o parte, avem un nivel de neîncredere interpersonală, unii în ceilalți, și o neîncredere mare în instituții. Iar automat încrederea în comunicarea pe care o fac instituțiile este pusă sub semnul întrebării.
    • A doua cauză este nivelul de alfabetizare științifică foarte scăzut. În 2010, când am scris Psihologia poporului român, a fost un studiu care arăta că 42% dintre români considerau că practis soarele se învârtește în jurul pământului și alte lucruri aberante.
    • Pe lângă aceasta, să ne amintim că acum avem 42% dintre tineri care au o anumită formă de analfabetism funcțional, iar asta nu s-a întâmplat din acest an.
    • Și atunci, combinând aceste trei lucruri nu trebuie să ne mire că teoriile conspirației înfloresc în România. Ele există în orice țară, dar apare întrebarea cât de influente sunt? În România, sunt foarte influente, și din cauza acestor trei factori.
    • De asemenea, oamenii de știință, experții, nu au curajul și poate nici motivația de a ieși în spațiul public și de a le aduce explicații oamenilor, pentru că spațiu public este unul foarte critic. Iar atunci nu sunt dispuși să își asume critici și înjurături pentru a apăra un punct de vedere care lor li se pare evident.

    Medicii ar trebui să iasă mai mult și să le explice oamenilor care este pericolul acestui virus?
    • Da, experții ar fi trebuit să aibă o prezență mult mai mare. Nu le va fi ușor, fiindcă din celelalte zone vin atacuri și înjurături.
    • Dar, până la urmă, într-o societate modernă, rolul unui expert este și acesta - nu doar să tratezi sau să predai în universități, ci și să ieși în spațiul public și să stai de voarbă cu oamenii, pentru a nu lăsa spațiul public la dispoziția pseudoștiinței.
    • Pe termen mediu și lung, asta ne afectează pe toți și ne afectează grav.

    Cum s-a ajuns la o explozie comportamentală?

    • Când s-a instituit starea de urgență, autoritățile au acționat foarte bine, potrivit profilului nostru psiho-cultural. Le-aș da nota 9 pentru acea perioadă. Au acționat ferm, decisiv, cu Poliția și Armata pe străzi. Fiindcă într-o structură în care ai oameni care nu sunt scoși din casă, care au probleme de disciplină și cred în teoria conspirației, ai nevoie de aceste mijloace coercitive la nivel social.
    • Trecerea de la starea de urgență la starea de alertă s-a făcut într-o manieră de amator și asta a însemnat un pericol foarte mare.
    • Atunci că atunci când oamenii se confruntă cu pandemia sunt 3 tipuri de reacții:
    • 1 - vechea rutină este înlocuită cu o altă rutină prin care te-ai adaptat la pandemie
    • 2 - vechea rutină nu este înlocuită de o nouă rutină, ci este supusă unui fenomen pe care psihologii îl numesc supresie, fără a dezvolta în mod natural o altă rutină de viață
    • 3 - cei care respectă deloc regulile și se supun unor amenzi.
    • Aceste trei categorii sunt în toate țările, dar în România ultimele două tipuri - suprimarea și nerespectarea regulilor - sunt mai bine reprezentate decât în alte țări.
    • În cele trei zilei între trecerea de la starea de urgență la cea de alertă au explodat vechile rutine.
    • Acum, singura cale care ne rămâne este să controlăm această explozie comportamentală.
    • Cred că trebuie să ne întoarcem la un control mult mai explicit și ferm în privința regulilor - purtarea măștii, respectarea distanței fizice sau măsurarea temperaturii la intrarea în magazin
    • Trebuie să fie cineva care să verifice respectarea acestor reguli, la fel ca în perioada stării de urgență. Noi avem reguli, dar nimeni nu le verifică.
    • Acum, nu ne mai uităm la televizor cum ne uitam în perioada stării de urgență, când știai că în fiecare seară va fi un comunicat. Noi considerăm că totul a trecut.
    • Este foarte greu de controlat acestă explozie și de aceea trebuie să se treacă la verificarea respectării regulilor.
    • Trebuie recanalizate acum aceste energii, prin acțiuni mai ferme de control al regulilor existente. Autoritățile trebuie să își ia rolul în serios, pentru că pandemia se află printre noi
    Odată cu creșterea numărului de îmbolnăviri se poate reinstala frica?

    • S-ar putea. Însă și frica trebuie conștientizată. Nici la emisiuni nu mai avem acea comunicare perioadică gravă a autorităților. În starea de urgență a ajutat. Inclusiv cu poliția și armata pe străzi.
    • Acum, când ar trebui să fim responsabili fiecare, uitați ce se întâmplă. Ne uităm la reguli și nu le implementăm
    • Este nevoie de o reafirmare a autorității și trebuie scoși în față experții - medicii, psihologii, care să explice unde suntem și ce trebuie să facem. Iar aceste ieșiri să știm că se întâmplă periodic, că este o oră la care ies experții
    • Este o eroare gravă din partea statului pentru cetățeni.
    Cât de fragilă este demarcația între mobilizare și deznădejde, groază, resemnare? Care e granița dintre înțelepciune și paranoia în acest caz?

    • Nu pot lăuda autoritățile sub aspect emoțional. Nu ai cum să nu ai un psiholog în echipa care gestionează pandemia, când știm că asta înseamnă o schimbare comportamentală
    • Comunicarea emoțională nu a fost foarte bună. Se făcea apel la calm mereu. Un om sănătos la minte când se confruntă cu o situație de pericol nu este calm. Are emoții negative, dar sănătoase.
    • E absolut normal într-o astfel de situații să fii foarte îngrijorat, dar nu anxios. A fi calm și relaxat într-o astfel de situație este anormal.
    • Într-o astfel de perioadă este normal să fii nemulțumit, dar furia reprezintă probleme psihologice.Dar, iarăși, nu calm și relaxată.
    • S-a produs o disonanță, fiindcă oamenii nu se simțeau așa. Cum să fii calm când moartea se află în jurul tău? Aici a fost o greșeală.
    • Și atunci unii au devenit furioși și agresivi, alții au reacționat cu emoții negative, dar sănătoase, care trebuie cultivate. Aceste emoții te ajută să cauți soluții la probleme, pentru că dacă ești îngrijorat ești mai atent.

    Care sunt efectele distanțării sociale într-o societate dominată de colectivism?

    • Într-o structură colectivistă, distanța socială se face mai greu, pentru că oamenii sunt mai apropiați.
    • Colectivismul începe să scadă în generațiile mai tinere, în asa-numita generație digitală. Nu-i oprește nimeni pe ei să compenseze distanța fizică cu apropierea în online.
    • În ceea ce privește neîncrederea în ceilalți, într-o astfel de situație te poate stimula să păstrezi o anumită distanță socială.
    Cât ne putem muta în online?

    • Să nu subestimați capacitatea de adaptare a oamenilor.
    • Omul, dacă e constrâns, se adaptează.

    Cum va arăta lumea post-covid?

    • Vă dau ipoteze. Nu cred că vor fi schimbări majore de paradigmă, pentru că timpul a fost foarte scurt.
    • Înainte de pandemie, oamenii cereau telemuncă. Când au trebuit s-o facă, au văzut că nu e așa de simplu de făcut.
    • Au fost șocuri majore în domeniul educațional. Noi făceam caz că tinerii sunt generația digitală. Am descoperit că odată ce am pus predarea online, generația digitală a înțeles că e mai greu. În mintea lor, onlineul era legat de entertainement.
    • Pentru studenți, a venit cu oboseală și cu stres.
    • A fost un șoc pentru mulți profesori. Neavând interacțiune, terminau mai repede. Au realizat că predarea online este altceva decât cea tradițională.
    • După pandemie se vor schimba lucrurile, dar nu cred că vor fi schimbări de paradigmă, ci se va dezvolta paradigma.
    Cum vor fi afectați copiii, ce impact are școala online asupra elevilor?

    • Dacă vom continua, vor fi mai stresați și stresul va avea efecte negative.
    • Putem merge online, dar trebuie să gândim stilul de viață și rutina pentru stilul online. Noi am pus online rutina veche.
    Cât de pregătită va fi pentru viață această generație?

    • Dacă vom face astfel, să ne pregătim pentru online, va fi pregătită. Dacă vom continua practicile, vor fi afectați în a-și folosi potențialul de creativitate.
    • Văd cum unii se laudă ce bine a mers sistemul (predarea online). Noi (UBB) nu am făcut asta. Noi nu l-am ales ca pe un model ideal.
    Ce categorii de vârsă se vor adapta, cine va fi câștigătorul pandemiei?

    • E foarte greu de răspuns. A fost un șoc pentru cei care studiază. Lucrurile nu vor fi atât de predictibile. Se pare că tinerii au probleme în a învăța, cei care au cerut telemunca nu mai vor.
    Cum se va schimba modul de a ne petrece timpul liber?

    • Pe generații, dacă luăm genarația baby-boomer, X, mileniali, Z, știm că această valoare, balanța muncă-viață a fost inventată de generația X. A fost ridicată la înălțime de mileniali.
    Cum va fi influențată goana după statut social? Se va reorienta către familie?

    • Perioada a fost prea scurtă ca să producă astfel de schimbări.
    Va redefini libertatea pandemia?

    • Nu cred. După câteva luni e puțin probabil să se întâmple asta.
    • Si dacă ar fi un an, nu produce astfel de schimbări.

    La ce schimbări ne putem astepta?

    • Extinderea procesului de digitalizare. Va fi marele câștig. Dacă nu se întinde pandemia pe ani de zile, nu cred să apară schimbări psiho-culturale.
    Normalitatea post-pandemie, într-un cuvânt?
    • Va arăta ca perioada pre-pandemie, dar mai digitalizată.
    Există particularități ale anumitor popoare, care să le ajute sau, dimpotrivă, să le încurce în a face față noii situații? Vor izbuti mai bine nemții și elvețienii și suedezii? Românii indisciplinați, dar descurcăreți, vor găsi resurse de creativitate astfel încât să se adapteze?

    • Cred că da. Profilul psiho-cultural este legat de dezvoltarea economică.
    După ce va trece totul, relația cu autoritatea se va întări sau, dimpotrivă, vor crește mișcările anarhiste și lipsa de respect față de autorități?
    • În spațiul vestic se întâmplă schimbări majore. Acolo neîncrederea va crește.

    Cum vom ieși din această pandemie?

    • Cred că nu vom ieși mult schimbați. Nu cred că va fi un impact psihologic și cultural major.
    Invitatul întâlnirilor online #deladistanță, Daniel David, este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El conduce catedra de Psihologie clinică și psihoterapie de la aceeași universitate. Din 2008, este profesor la Ichan School of Medicine at Mount Sinai din New York, una dintre cele mai prestigioase școli medicale din lume. Daniel David este autorul monografiei "Psihologia poporului român".


    Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.







    Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















    35996 vizualizari

    • Indicatori de statut social (Vineri, 10 iulie 2020, 10:27)

      Ioana Cernea [anonim]

      Buna ziua dle Prof. David,

      intrebarea mea este: cum credeti ca vor influenta pandemia si izolarea goana dupa statut social si piata produselor care indica statutul? In conferintele online nu pot fi expusi pantofii Louboutin, de exemplu:)

      Credeti ca oamenii vor deveni ( si vor ramane) mai intelepti si vor investi mai multa energie in relatia cu familia si prietenii, in detrimentul fugii dupa functii si titluri?

      Va multumesc.

      Cu stima,
      Ioana Cernea
    • Relatii. Timp liber. (Vineri, 10 iulie 2020, 12:46)

      Elena [anonim]

      Buna ziua,

      Am doua intrebari.

      Cum vor evolua relatiile sociale, prieteniile apropiate? Suntem un popor sociabil. Daca nu mai calatorim si nu putem iesi la terase, cum reducem anxietatea si nevoia de comunicare si apropiere?

      Cum se schimba modul cum petrecem timpul liber, pe categorii de varsta?
    • Comunicare si stress (Vineri, 10 iulie 2020, 13:19)

      justin puscasu [utilizator]

      Buna ziua, Domnule Profesor,

      1. Cum apreciati abilitatile de comunicare ale asa-numitului "Grup de Comunicare Strategica"?
      2. Exista numeroase studii care asociaza nivelul crescut de stress cu o scadere (grava) a imunitatii. Din aceasta perspectiva, cum comentati strategia de difuzare sistematica a unor "stiri" apocaliptice despre epidemie, strategie menita, dupa cate se pare, sa convinga populatia sa respecte regulile de distantare sociala?
      3. In prezent, un procent anormal de mare (peste 50%) din populatie crede ca toata povestea cu epidemia este "o facatura". Cum credeti ca s-a ajuns la aceasta situatie?
    • .... (Vineri, 10 iulie 2020, 14:02)

      Syn [anonim]

      Buna ziua,

      Care sunt efectele distantarii sociale intr-o populatie caracterizata de colectivism si incredere redusa?

      Poate exista o distantare reala intr-un asemenea context?

      Am o banuiala ca, la noi in societate, economia se va contracta de doua ori. Prima data, ca recul la efectele resimtite din vest si a doua oara la nivel social, oamenii or sa tina si mai mult de bani (fie ca au, fie ca n-au). Pareri?

      Multumesc.
    • Asistam la un recul in fatza on-line-ului? (Vineri, 10 iulie 2020, 14:16)

      Doru Botoiu [anonim]

      Compania de cercetare de piață iSense Solutions a facut un studiu in perioada martie – iunie 2020. Nu mai putzin de 74% dintre românii din mediul urban au declarat ca isi doresc o pauză de la mediul online și vor o conexiune directă, nemijlocită de tehnologie, cu alte persoane. Esantionul a fost format din persoane cu vârsta între 18 și 55.
      (Nu stiu cum stau lucrurile in alte tzari.)
      Intrebari:
      - considerati ca si tinerii sunt in pericol sa oboseasca, daca nu cumva multi dintre ei au obosit deja?
      - considerati ca aceasta posibila sastisire ar putea afecta capacitatea de invatare a unora si, mai mult, le-ar putea influenta negativ performantele profesionale ulterioare?
      Multumesc.
    • copii cu nevoi speciale (Vineri, 10 iulie 2020, 14:47)

      Monica [anonim]

      Buna ziua, sunt mama unui copil cu autism, va rog frumos sa imi spuneti cum pot eu ca si parinte sa ii explic acestui copil ce are voie sa faca si ce sa nu faca in aceasta perioada. Este inscris la scoala de masa, cu insotitor. Orele on-line au fost un adevarat calvar pentru noi. Pentru acesti copii se poate face ceva? S-au pus bazele invatamantului on-line, doar pentru copii tipici nu si pentru cei atipici. Va multumesc si va doresc o zi buna!
    • principalul ...izvor (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 14:29)

      nash pandelica [utilizator]

      al ..conspiratiei il constituie opacitatea, lipsa de transparenta, comunicarea incoerenta a oficialilor, si diversitatea parerilor cu care apar ...specialistii in public.
      si ar mai fi factorul politic, peneleaua cu groasa la fund, teama de alegerile ...anticpato-amanate.
    • efectul media (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 16:55)

      andrei [anonim]

      As dori o explicatie din punctul de vedere al unui psiholog pentru:
      1. Comportamentul dlui Mugur Mihaescu, actor si se pare patron de club, care in direct astazi la postul A3 l-a amenintat pe primul ministru Ludovic Orban ca ar putea sa pateasca ce a patit Ceausescu la un Craciun.
      2. Comportamentul unor realizatori de emisiuni TV care sub pretextul ca trebuie sa prezinte toate parerile, dupa un interviu cu un specialist gen Raed Arafat, Streinu-Cercel, Rafila, etc. prezinta si opiniile unor personaje care nu au nici o legatura cu medicina, sanatatea publica sau epidemiologia.
      3. Cum incadrati din punct de vedere al psihologului (sau al psihiatrului) comportamentul unui individ precum Mircea Badea. Care credeti ca este impactul discursului unor astfel de personaje in randul celor 42% de anaalfabeti functionali?

      Ar fi interesant ca Hot News sa revina la dl Profesor cu aceste intrebari si sa aflam si raspunsurile unui specialist.


    Abonare la comentarii cu RSS
    Întâlniri on-line | #deladistanță

    Top 10 articole cele mai ...



    Hotnews
    Agenţii de ştiri

    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

    Aici puteti modifica setarile de Cookie

    hosted by
    powered by
    developed by