Pacienții internați cu forme ușoare de COVID-19 sau asimptomatici, care nu mai vor să stea în spital se pot externa la cerere, dar trebuie să își asume acest lucru, iar dacă ulterior sunt implicați într-o anchetă epidemiologică, răspund penal, a declarat vineri ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Reamintim că CCR a decis că pacienții cu coronavirus care nu au simptome nu mai pot fi ținuți spitalizați fară acordul lor, pe motiv că li s-ar încălca drepturi fundamentale.

Testare medicala de laboratorFoto: Pixabay.com

Ministrul Sănătății a fost întrebat vineri, într-o conferință de presă, ce se întâmplă cu pacienții internați, dar care nu mai vor să stea în spital, în contextul motivării deciziei CCR.

El a spus că evaluarea unui pacient se face de către medicul curant, care trebuie să își asume externarea.

  • "Se poate face o externare la cerere, în condiţiile în care şi medicul, şi pacientul îşi asumă acea externare.
  • Atât timp cât vor respecta izolarea la domiciliu, spunem că își poate asuma acea externare, dar, în condițiile în care nu respectă, pune în pericol pe cei din jur, familie sau nu.
  • Contextul actual cu motivaţia CCR ne face să avem recomandările strict epidemiologice, medicale, dincolo de cele legislative.
  • Izolarea trebuie să continue, iar recomandările pe care le-am făcut pentru toţi pacienţii cu simptome uşoare sau cei deveniţi asimptomatici care se externează trebuie să rămână de bază.
  • Recomandarea de izolare nu e doar o recomandare strict medicală. Tot ce înseamnă criteriu epidemiologic este cel care ne indică faptul că măsurile de izolare, într-o primă fază, 14 zile, sunt cele care au dus la rezultatele pe care le-am avut", a declarat Tătaru.

El a mai spus că dacă pacientul își asumă externarea știindu-se pozitiv, iar ulterior o anchetă epidemiologice îl implică, intră sub incidența articolului penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Articolele de acte normative privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale pentru că sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, susține Curtea Constituţională.

  • "Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal”, arată CCR în motivarea deciziei.
  • "Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii”, susțin judecătorii CCR.

CCR mai spune că instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o "veritabilă privare de libertate” şi o "restrângere a drepturilor fundamentale”.

Ministrul Nelu Tătaru a anunțat vineri că Guvernul va elabora un proiect de lege care să clarifice toate condițiile de carantină și izolare, în urma deciziei CCR.