Hidroxiclorochina va fi folosită în continuare în spitalele din România pentru tratarea COVID-19. Medici români: Nu am avut pacienți cu reacții adverse

de Alina Neagu     HotNews.ro
Vineri, 29 mai 2020, 22:09 Actualitate | Coronavirus


Plaquenil (Hidroxiclorochina)
Foto: Profimedia Images
Hidroxiclorochina rămâne în acest moment în protocolul de tratare a pacienților infectați cu coronavirus și va continua să fie administrată în spitalele din România, a precizat vineri Ministerul Sănătății, la solicitarea HotNews.ro. Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara, dedicat COVID-19, și Adrian Marinescu, medic primar la Institutul Matei Balș din București, au declarat vineri pentru HotNews.ro că le-au administrat hidroxiclorochină unora dintre pacienții lor, dar nu s-au confruntat cu niciun fel de reacții adverse cauzate de acest medicament.


Ministerul Sănătății: Nu s-au făcut propuneri de modificare a protocolului de tratament


Protocoalele de tratament care ajung apoi în spitale sunt elaborate de către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, iar acestea "nu au venit până acum cu propuneri de modificare a protocolului de tratament" pentru coronavirus, au precizat vineri reprezentanții instituției conduse de Nelu Tătaru, la solicitarea HotNews.ro.


Ministerul Sănătății subliniază că toate medicamentele utilizate pentru tratarea COVID-19 sunt folosite în regim off-label - în afara indicațiilor din prospect - deoarece în acest moment nu există niciun tratament pentru această afecțiune nouă.


Medicul Virgil Musta: "Nu am avut incidente cu hidroxiclorochina"


Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, spital dedicat COVID-19, a explicat pentru HotNews.ro că potrivit protocolului de tratament aprobat de Ministerul Sănătății, hidroxiclorochina se poate folosi de la forme ușoare până la forme grave ale infecției cu noul coronavirus.

Virgil Musta a administrat hidroxiclorochină pacienților săi și spune că aceștia nu au avut reacții adverse: "Noi am folosit hidroxiclorochina nu la toți pacienții, dar am folosit la pacienți pe baza unor criterii biologice și în urma unui consult cardiologic care constata dacă pacientul se încadrează sau nu în acele contraindicații. Nu am avut reacții adverse, nu am avut incidente. La un singur pacient a apărut o tulburare de ritm care, în momentul în care a apărut, noi am oprit tratamentul și am trecut pe o altă schemă de tratament."

Virgil Musta


"Doza pe care o dăm noi este puțin mai mică decât doza la care se făcea referire în studiile care au spus că are efecte adverse severe. Iar efectele adverse se cunosc, pentru că fiecare medicament are și efecte adverse, are și contraindicații, are și posibile incidente și accidente. Hidroxiclorochina nu este recomandată pacienților cu afecțiuni cardiace, care prezintă tulburări de ritm cardiac sau cu insuficiență cardiacă masivă. Dar medicamentul este utilizat în alte patologii: a fost utilizat în malarie, a fost utilizat în profilaxia malariei și, la ora actuală, mai este utilizat și în artrita reumatoidă", mai spune medicul Virgil Musta.

Virgil Musta amintește că "A apărut un studiu în Lancet unde un medic a făcut analiza câtorva studii care ar arăta că medicamentul acesta ar avea puține efecte benefice și mai multe riscuri. Pe baza acestui studiu, Organizația Mondială a Sănătății a întrerupt orice studiu clinic în Europa cu această medicație, iar Franța a interzis folosirea hidroxiclorochinei în această țară pentru tratamentul infecției cu COVID-19."

Medicul timișorean mai spune că studiile desfășurate acum în lume privind efectele hidroxiclorochinei sunt contradictorii: "Studiile inițiale au arătat că hidroxiclorochina are un efect de a împiedica intrarea virusului în celulă. Și, în același timp, are un efect imunomodulator asupra inflamației în această boală. Studiile sunt contradictorii, unele arată că are efect foarte bun, iar altele arată că are efect negativ. În plus, s-a pus și problema că hidroxiclorochina ar putea fi folosită preventiv, în focare, pentru a nu se infecta mai multe persoane. A fost propusă ca prevenție pentru că anterior a fost folosită ca prevenție și în malarie. Unii cercetători au fost de acord, alții nu. Au fost mai multe opinii."

Concluzia lui Virgil Musta este că "Trebuie o decizie la nivelul Ministerului Sănătății. Acolo se hotărăște dacă va fi scoasă din protocol sau nu. Noi am folosit acest medicament și în cazurile în care am folosit nu am avut incidente, dar, într-adevăr, și în prospectul medicamentului este menționat acest risc de efecte adverse."


Adrian Marinescu, medic la Institutul Balș: "Se exagerează. Nu am auzit să fi avut efecte adverse notabile la nimeni"


Adrian Marinescu este medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, spitalul din capitală unde au fost tratați cei mai mulți pacienți infectați cu coronavirus. Adrian Marinescu a declarat pentru HotNews.ro că "Noi am avut o grămadă de pacienți și am folosit hidroxiclorochină, iar dacă pacienții au fost atent monitorizați încă de la început, nu au fost probleme. Lucrurile sunt cumva exagerate."

Adrian Marinescu crede că OMS a luat această decizie "probabil prin comparație, având în vedere faptul că sunt și alte medicamente care pot fi folosite în studii clinice, ca de exemplu Remdesivir și nu numai. Eu cred că OMS a ales o altă variantă, mergând pe ideea că mai bine se merge pe altceva. E vorba de a alege o variantă și poate s-a ales să se încerce și cu alt medicament în acele studii. Nu înseamnă neapărat că hidroxiclorochina este un medicament rău sau că până acum au fost nu știu ce reacții adverse. Se cam exagerează, pentru că hidroxiclorochina a fost și este încă folosită, cel puțin deocamdată."


Adrian Marinescu

"Nici Organizația Mondială a Sănătății nu a spus că sunt dovezi clare, ci că, având în vedere că ar putea fi eventuale reacții, anumite interacțiuni medicamentoase de fapt, când iei și alte medicamente pe lângă hidroxiclorochină, aici se pare că ar fi anumite reacții cardiace. Se pare că se întâmplă acest lucru dacă nu monitorizezi pacientul. Cea mai bună dovadă este următoarea: dacă întrebăm reumatologii, ei folosesc de ani de zile hidroxiclorochina și nu au fost niciun fel de reacții adverse", adaugă Adrian Marinescu.

În România, hidroxiclorochina "se folosește în continuare pentru că nu există nicio dovadă și nu am auzit pe nimeni ca medicamentul să fi avut efecte adverse notabile, cel puțin în țara noastră", este concluzia lui Adrian Marinescu.

Medicul de la Institutul Matei Balș mai spune că, în cazul în care studiile vor demonstra că "există alte medicamente superioare, cum ar fi Remdesivir", hidroxiclorochina poate fi scoasă din protocolul de tratament și înlocuită, "nu neapărat din cauză că a avut efecte negative, ci pentru că există o variantă mai bună, un medicament mai eficient și mai sigur".


OMS a suspendat temporar studiile clinice cu hidroxiclorochină, iar Franța a interzis tratamentul cu această substanță


Organizația Mondială a Sănătății a anunțat luni că a suspendat "temporar" studiile clinice cu hidroxiclorochina pe care le derula cu parteneri din mai multe țări, ca măsură de precauție.

Decizia a venit ca urmare a unui studiu publicat în urmă cu o săptămână de prestigiosul jurnal medical The Lancet, studiu care arăta că folosirea hidroxiclorochinei în tratarea pacienților infectați cu coronavirus poate fi ineficientă sau chiar dăunătoare.

Hidroxiclorochina, substanța devenită celebră după ce președintele american Donald Trump a anunțat că și-o administrează preventiv împotriva COVID-19, ar fi legată de un risc mai mare de deces la pacienții infectați cu coronavirus, a arătat studiul publicat de The Lancet.


Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS

Publicat pe 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproape 96.000 de pacienți spitalizați între decembrie și aprilie în 671 de spitale și compară starea pacienților care au primit tratament cu hidroxiclorochină și a celor care nu au primit.

Franța a fost prima țară care a reacționat la decizia OMS și a anunțat, miercuri, că interzice dispozițiile derogatorii care autorizau prescrierea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19 în spitale. De la sfârșitul lunii martie, hidroxiclorochina - medicament derivat din clorochină, folosită împotriva malariei - putea fi prescrisă cu titlu derogatoriu în spitalele din Franța și doar pentru pacienții infectați cu coronavirus aflați în stare gravă.

În urma deciziei OMS, zeci de oameni de știință au publicat, aseară, o scrisoare deschisă în care își exprimă "îngrijorările" cu privire la metodele vastului studiu publicat în Lancet, care a dus la suspendarea studiilor clinice cu hidroxiclorochină.

Urmările acestui studiu "au condus pe mulți cercetători din lume să examineze minuțios, în detaliu, articolul în chestiune", au scris autorii scrisorii deschise publicată joi seară.

"Această analiză a ridicat îngrijorări legate de metodologie și integritatea datelor", au subliniat cercetătorii, înainte de a enumera o listă lungă de puncte problematice, de la refuzul autorilor de a oferi acces la date în absența unei "analize etice".

Notând că mediatizarea studiului a provocat "îngrijorări considerabile printre pacienții" implicați în testele clinice, ei cer ca Organizația Mondială a Sănătății sau altă instituție, "independentă și respectată", să stabilească un grup pentru a conduce o analiză independentă a concluziilor studiului.

Printre semnatarii acestei scrisori sunt clinicieni, statisticieni și alți cercetători din lume, de la Harvard până la Imperial College din Londra.

"Am îndoieli serioase cu privire la beneficiile tratamentului cu clorochină/hidroxiclorochină împotriva Covid-19 și abia aștept finalul poveștii, dar cred că integritatea cercetării nu poate fi invocată doar când un articol nu merge în direcția preconcepțiilor noastre", a scris profesorul Francois Balloux, de la University College London. "Mi-am adăugat numele pe această scrisoare deschisă cu inima grea", a adăugat acesta.

Printre semnatari este de asemenea și Philippe Parola, colaborator al profesorului Didier Raoult, promotorul francez al hidroxiclorochinei care a contribuit la popularizarea acestui tip de tratament.










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















11469 vizualizari

  • +15 (29 voturi)    
    Trebuie luată în considerare experiența medicilor (Vineri, 29 mai 2020, 22:20)

    Nyk1 [utilizator]

    Dacă, în opinia lor, tratamentul cu HCQ a ajutat, atunci trebuie menținut, cu toate precauțiile de până acum!

    Ce NU trebuie făcut este să scoată un tratament care în experiența lor dă rezultate. Avem încredere în experiența Dr. Musta și a altor doctori din spitalele de boli infecțioase! În această boală, nu există încă certitudini științifice, așa că experiența doctorilor este cea care-și spune cuvântul!
    • -1 (5 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Sâmbătă, 30 mai 2020, 0:58)

      [anonim] i-a raspuns lui Nyk1

    • +4 (10 voturi)    
      sigur ca da! (Sâmbătă, 30 mai 2020, 8:27)

      Jegul Cristian Ioan [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Interzicerea tratamentului ar fi o greseala, trebuie procedat cu prodenta, dar chiar si banalele medicamente pe care au le iau zilnic au contraindicatii si reactii adeverse!
      Depinde de pacient, iar dozare este critica, asa cum zice Adrian, nu se retrage ciocolata!
  • +11 (27 voturi)    
    domne (Vineri, 29 mai 2020, 22:24)

    Adrian_1234 [utilizator]

    Bah ce vraja nene, deci maine daca unu moare ca mananaca ciocolata astia interzic ciocolata cu totul.
    Bai nene, de asta sunteti medici sa dati medicamente bazate pe datele pacientului, cum au zis si medicii din articol, nu le dati la toti sau la nici unul ca nu sunt toti la fel ...
    • -9 (17 voturi)    
      Da bah (Vineri, 29 mai 2020, 23:17)

      Capbreaz [utilizator] i-a raspuns lui Adrian_1234

      Daca miine moare unul ca a mincat ciocolata, se retrage ciocolata in speta, nu crezi? A, poate nu, ce daca mai moare unu, doi, mai citiva acolo
    • -1 (7 voturi)    
      Inainte de a discuta despre efectele adverse (Sâmbătă, 30 mai 2020, 10:11)

      justin puscasu [utilizator] i-a raspuns lui Adrian_1234

      ar trebui demonstrat ca medicamentul are efecte pozitive clare.
      NU este cazul hidroxiclorochinei.
  • +3 (21 voturi)    
    cre sunt criteriile pentru suspendarea folosirii (Vineri, 29 mai 2020, 22:41)

    ..13 [utilizator]

    UNui medicament???
    au fost ele respectate in situatia data de catre OMS???

    de ce dreac trebe un om simplu sa fie intre ciocan OMS si nicovala USA?
    Niste creteni iresponsabili - UE ar trebui sa se pozitioneze clar in aceasta situatie.

    Una este sa emiti o recomandare si alta este sa suspenzi folosirea unui medicament - cred ca ar trebui sa ai argumente relativ puternice.
    • -9 (17 voturi)    
      Cine? (Vineri, 29 mai 2020, 23:18)

      Capbreaz [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      Cine ti-a zis tie ca UE sunt niste creteni responsabili?
    • +15 (21 voturi)    
      .... (Sâmbătă, 30 mai 2020, 0:25)

      tirolez [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      Au suspendat doar studiul. Mai ramane sa-l interzica si in malarie. Multa psihoza din toate partile, cam ce am trait noi la revolutie, iese unul "la televizor" sa zica ceva, gata panica. Cum venise unul cu butoanele de la lift la TVR si a zis ca era o bomba. Era intr-un episod in Decembrie rosu.
      Iar francezii sunt dusi cu capul. Tot ei au interzis si Nurofenul, alta isterie. Acum dupa ce tot ei au lansat nebunia cu HCQ de nu mai gaseau bolnavii cronici sa-si ia medicamentele, zdrang, il interzic. Nu stiu cine ia deciziile astea la ei, dar e prea impulsiv.
  • +2 (20 voturi)    
    of of of (Vineri, 29 mai 2020, 23:30)

    Je__ [utilizator]

    sa combati o pandemie cu pastile gen aspirina nu e bine la big pharma, nu mai tremura sclavetii sub pat si nici nu fac coada la vaccin
  • +11 (23 voturi)    
    Orice medicament are o dubla calitate (Vineri, 29 mai 2020, 23:55)

    Sparafucile [utilizator]

    Si e pentru unii mumă iar pentru altii ciumă. Iar la cel mai mic semn de ciumă tratamentul
    cu acel medicament trebuie suspendat, cum spune si dr Musta. Aici se vede cit de pregatit si determinat e doctorul ce ingrijeste pacientul. Nu sa-i opreasca tratamentul dupa parastasul de 40 de zile ci de indata ce se dovedeste nociv.

    Dar de curind o pacienta care a fost tratata la Spitalul Metropolitan Monza a povestit ca Plaquenilul ii dadea palpitatii severe , greturi si scaune apoase. Si totusi tratamentul nu i-a fost intrerupt. Concluzia? Doctori slabi.
    • -2 (4 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Sâmbătă, 30 mai 2020, 10:13)

      [anonim] i-a raspuns lui Sparafucile

    • 0 (0 voturi)    
      Palpitatiile erau date de reactia imuna la virus (Marţi, 16 iunie 2020, 14:45)

      D-or [utilizator] i-a raspuns lui Sparafucile

      Clorochina da palpitatii la cei care iau doze mari ani si zeci de ani, dar, pe termen scurt stopeaza aritmiile paroxistice cauzate de Covid.

      Cui pe cui se scoate.
  • +2 (10 voturi)    
    Trump cel Rau (Sâmbătă, 30 mai 2020, 10:53)

    Godzillagrrr [utilizator]

    Pai din moment ce insusi Trump cel Rau a sugerat ca medicamentul ar putea fi util... trebuie retras imediat si stocurile arse in piata publica.
  • +1 (1 vot)    
    E scandalos de ieftin. Deci f. toxic pt afaceri. (Marţi, 16 iunie 2020, 14:32)

    D-or [utilizator]

    In SUA, in mod exceptional, statul deconteaza tratamentul pt COVID , iar facturile per pacient se apropie chiar de 1 mil USD.

    Cum sa factureze un spital citiva centi pt clorochina?

    Zilele trecute a fost un interviu cu un chirurg din SUA care spunea ca unii medici au doua mari griji: sa nu vindece si sa nu omoare pacientul, pentru ca in ambele variante il pierde de client.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by