Tendința este limpede la două săptămâni de la introducerea măsurilor de relaxare: în România, ca și în majoritatea Europei, pandemia a intrat în faza de calm, afirmă Vlad Mixich, expert în politici de sănătate. Numărul infecțiilor nou apărute cu coronavirus este peste tot în scădere și, consecutiv, și numărul deceselor COVID-19. Totuși, nu trebuie să uităm că suntem încă relativ departe de un tratament sau de un vaccin anti-coronavirus, subliniază Vlad Mixich.

Vlad MixichFoto: Arhiva personala

"Științele medicale au evoluat enorm în ultimul secol, dar acest virus ne obligă să vedem limitele acestei evoluții. Foarte mulți oameni care în urmă cu 30 de ani ar fi murit într-o astfel de epidemie au fost salvați acum. Dar suntem încă relativ departe de un tratament sau de un vaccin anti-coronavirus", mai spune Vlad Mixich.

Două constatări ale lui Vlad Mixich care reies din ultimele cifre:

  • Belgia, Spania, Marea Britanie, Italia, Franța și Suedia sunt, în această ordine descrescătoare, țările europene cele mai lovite de epidemia de coronavirus: un număr de decese (raportat la 1 milion de locuitori) mult mai mare decât în orice altă țară europeană. În aceste țări au murit, cumulat, peste 141 000 de oameni în decurs de aproape 3 luni. Practic un oraș mare cât Baia-Mare a dispărut în acest interval din Europa.
  • Noi românii am avut noroc și am scăpat, ca tot restul Europei Centrale și de Est, mai ușor de acest val pandemic. Cu toate astea, dintre țările est-europene, doar Estonia, Serbia și Moldova au un număr de decese raportat la 1 milion de locuitori mai mare decât România.

Cele 3 lecții foarte pe scurt pe care le-am învățat în acest interval, potrivit lui Vlad Mixich:

  • 1. Științele medicale au evoluat enorm în ultimul secol, dar acest virus ne obligă să vedem limitele acestei evoluții. Foarte mulți oameni care în urmă cu 30 de ani ar fi murit într-o astfel de epidemie au fost salvați acum. Dar suntem încă relativ departe de un tratament sau de un vaccin anti-coronavirus.
  • 2. Deși științele medicale au evoluat, numărul și intensitatea conspirațiilor pseudoștiințifice a crescut. În fiecare pandemie prin care a mai trecut omenirea în trecut au proliferat teoriile conspiraționiste. Furtuna conspiraționistă din prezent este efectul următoarei combinații: viteza nemaivăzută cu care pot fi răspândite online aceste conspirații combinată cu eșecul de proporții al educației moderne care nu reușește să atragă suficient și să asigure o alfabetizare științifică medie.
  • 3. Cu câteva excepții, clasa politică născută de videocrație este una dintre cele mai slabe pe care le-a avut omenirea vreodată (inclusiv în România, dar nu doar). Enorm de multă demagogie, cinism și frică în luatul deciziilor. În unele țări, un număr de vieți omenești au fost pierdute din cauza (in)deciziilor acestei clase politice.

"Ce mi s-a confirmat e un lucru pe care l-am învățat cu mulți ani în urmă, într-un spital, când a trebuit să vorbesc cu familia unui pacient decedat: despre nimeni, oricât de bătrân sau de bolnav ar fi, nu putem spune "eh, oricum murea". Ar fi prea crud. Și da, unii dintre semenii noștri au izbucniri uluitoare de cruzime. Dar asta nu e o lecție învățată acum. E ceva vechi de când lumea", este concluzia lui Vlad Mixich.

Vlad Mixich este expert în politici de sănătate, membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică și președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Observatorul Român de Sănătate s-a implicat pro bono într-o campanie de informare desfășurată alături de Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență, de la debutul epidemiei de coronavirus în România.