Pandemia de COVID-19 a dus la o creştere a vulnerabilităţilor copiilor aflaţi în situaţie de risc în România, reducerea activităţii economice determinând o creştere a numărului familiilor ale căror venituri s-au redus, arată un raport al UNICEF România publicat miercuri. Conform acestuia, a urcat numărul celor care semnalează dificultăţi de acces la medicamente şi vaccinuri.
În contextul actualei pandemii de COVID-19, populația se confruntă cu o serie de probleme de ordin economic și social determinate de reducerea activității agenților economici și a instituțiilor publice, reorganizarea activității serviciilor de sănătate, de asistență socială și a celor de educație. În aceste condiții, vulnerabilitățile copiilor, familiilor și comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente: acces limitat la servicii sociale, de sănătate, inegalități în accesul la educație, sărăcie, arată UNICEF.
Cei mai vulnerabili sunt copiii care trăiesc în sărăcie, cei aflaţi în risc de violenţă, abuz sau neglijare, copiii de etnie romă, cei care trăiesc în locuinţe supraaglomerate şi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Principalele dificultăţi ale comunităţilor generate de pandemia de COVID-19, sunt:
- respectarea regulilor de izolare (54%),
- nesiguranţa locului de muncă al părinţilor (21%)
- lipsa materialelor de igienă şi protecţie (16%)
- dificultăţile privind accesul la servicii medicale (58%)
- accesul la servicii educaţionale (31%).
Principalele forme de suport care trebuie acordate copiilor separaţi de părinţi din motive ce ţin de izolare şi carantină sau de spitalizarea acestora sunt furnizarea de alimente, medicamente şi alte categorii de produse (45% dintre răspunsuri) şi acordarea de sprijin pentru a putea învăţa de acasă (28% dintre răspunsuri).
În privinţa educaţiei, UNICEF recomandă dezvoltarea unor programe de formare a părinţilor şi a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a resurselor online, dar şi dezvoltarea unor cursuri de profil pentru copii, în programa şcolară.
În ceea ce priveşte sănătatea, cele mai afectate tipuri de servicii rămân cele furnizate de către medicii de familie, cele de specialitate oferite în cadrul spitalelor şi a ambulatoriilor, precum şi serviciile stomatologice (o treime dintre respondenţi semnalând probleme în această direcţie).
Raportul prezintă rezultatele celei de-a doua runde a Evaluării rapide a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 în România. Evaluarea a fost realizată pe baza rezultatelor unei consultări online realizată prin intermediul platformei U-Report, la care au răspuns 2.230 de adolescenţi şi tineri din întreaga ţară, şi a intervievării a peste 120 de profesionişti - lucrători comunitari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai societăţii civile şi personal din instituţii rezidenţiale - din judeţele Braşov, Bacău, Ilfov şi Dolj.
"Faţă de prima rundă a evaluării rapide, am constatat creşteri ale numărului de respondenţi care au semnalat ca fiind problematică asigurarea produselor de bază, pe primul loc fiind menţionate produsele de igienă, urmate de alimente. De asemenea, a crescut numărul celor care semnalează dificultăţi de acces la medicamente şi vaccinuri. Aşadar, este necesară susţinerea unei mai bune implicări a personalului din cabinetele de medicină de familie la nivelul comunităţilor locale, prin extinderea duratei programului de lucru al cabinetelor şi a vizitelor în comunitate. De asemenea, este necesară o mai bună conlucrare între personalul medical, autorităţi şi asistenţi sociali, astfel încât nevoile oamenilor să poată fi identificate şi rezolvate eficient", a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, citat într-un comunicat de presă.
Rezultatele evaluării rapide evidenţiază necesitatea ca fiecare copil din România să aibă acces la serviciile de bază de la nivelul comunităţii, lucru ce poate fi realizat prin extinderea Pachetului Minim de Servicii (PMS) la nivelul întregii ţări, astfel ca fiecare comunitate şi şcoală să aibă un asistent comunitar, un lucrător/asistent social şi un consilier şcolar.
"Rezultatele mai arată şi că autorităţile trebuie să dezvolte materiale şi capacităţi de învăţare online, inclusiv de instruire a cadrelor didactice şi a părinţilor pentru asigurarea accesului copiilor celor mai vulnerabili la educaţie incluzivă de calitate, în vederea eliminării lacunelor educaţionale şi digitale existente. Guvernul ar trebui să îmbunătăţească serviciile medicale de prevenţie, inclusiv practicile de igienă la domiciliu/în şcoală/în comunitate, programele de vaccinare, screening-urile de sănătate, nutriţia şi sănătatea maternă şi neonatală, precum şi promovarea sănătăţii, prevenţia bolilor şi educaţia pentru sănătate", precizează raportul.
