Angela Merkel se confruntă cu primele critici după planul de relansare de 500 de miliarde euro conceput împreună cu Emmanuel Macron în fața crizei coronavirusului, dar care include crearea unui instrument comun de datorie, scrie AFP.
Într-o țară care aderă puternic la austeritatea bugetară și care a renunțat deja la regula de îndatorare zero pentru cauza pandemiei, planul de relansare franco-german pentru Europa ridică semne de întrebare.
"Mă mir că schimbăm direcția cu 180 de grade, că Uniunea Europeană se poate subit îndatora", a comentat marți deputatul liberal Alexander Lambsdorff.
Caracterul "excepțional" al acestei crize nu justifică însă ca UE "să arunce peste bord regulile și principiile sale", scrie cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un editorial foarte critic.
Un alt element de nemulțumire: cea mai mare economie europeană, cu 135 de miliarde, va suporta o cotă importantă din această anvelopă de susținere în valoare totală de 500 de miliarde de euro, dacă planul este adoptat de întreaga uniune.
Merkel a recunoscut luni că această propunere, susținută de partidul său, conservator, este "curajoasă" și poate stârni critici.
În inițiativa prezentată luni, cei doi lideri propun ca executivul european să finanțeze acest plan de relansare prin împrumuturi pe piețe "în numele UE".
Banii vor fi apoi alocați în cheltuieli bugetare pentru țările cele mai afectate de pandemie, precum Spania sau Italia. Țările beneficiare nu vor trebui să ramburseze aceste datorii.
Este vorba de un pas în direcția "Eurobondurilor" sau "Coronabondurilor" pe care Italia, în mod special, susținută de Franța, le reclamă, dar care erau considerate până acum o linie roșie în Germania și în țările nordice, care reproșează statelor sudice laxismul bugetar.
Dorința de a lăsa o urmă în Europa
Aderând la ideea unei puneri în comun a datoriilor, cancelarul a dorit să "reafirme angajamentul european al Germaniei în fața criticilor destul de dure din Italia sau Spania", spun surse apropiate de președinția franceză.
Săptămâna trecută, Angela Merkel pledase pentru o mai mare integrare a zonei euro, în urma unei decizii a Curții supreme germane care critica planurile de susținere ale Băncii Centrale Europene.
"Are de asemenea în minte faptul că Germania preia președinția UE în iulie. Dorește să lase o urmă", înainte de a încheia anul viitor al patrulea și ultimul său mandat de cancelar.
Angela Merkel își poate permite asumarea unor anumite riscuri politice. Se află în fruntea sondajelor de popularitate pentru gestionarea crizei coronavirusului, care a afectat mai puțin sever Germania față de Franța sau Italia.
Iar ideea unei mutualizări a datoriilor în Europa și-a făcut încet drum în Germania, unde economiști sau partide precum Verzii au pledat deja în favoarea Coronabondurilor în fața crizei fără precedent pe care o traversează bătrânul continent după al Doilea Război Mondial.
Acum, rămâne ca Merkel și Macron să folosească toată influența lor pentru a impune proiectul la nivel european, spune Lisa Paus, purtător de cuvânt pentru Finanțe din partea ecologiștilor în Bundestag.
Europa nu își poate permite să vadă "aceste propuneri dispărând în nisip precum cele de la Meseberg", în urmă cu doi ani, când Parisul și Berlinul au căzut de acord pentru o mai mare integrare a zonei euro, cu un buget dedicat, propuneri care au rămas literă moartă în lipsa aprobării din partea partenerilor europeni.
Și nu va fi ușor. Țările din Nord (Austria, Olanda, Danemarca) și-au exprimat deja reticențele, subliniate prin vocea cancelarului austriac Sebastian Kurz care a afirmat că este dispus să ajute prin "credite, nu prin subvenții".
