Financial Times: Cât de sigură e reîntoarcerea la școală?

de DP     HotNews.ro
Sâmbătă, 16 mai 2020, 7:00 Actualitate | Coronavirus


Kampen School, Oslo
Foto: Facebook
Pentru copiii de la școala Kampen din Oslo, întoarcerea la clasă înseamnă de fapt a petrece mai mult timp în parc. Norvegia a redeschis multe dintre școlile sale la sfârșitul lunii aprilie, încercând să vadă cum funcționează aplicarea distanțării sociale în clasă. Grupurile de elevi de la Kampen își petrec doar jumătate din zile în clădirile școlii, iar cealaltă jumătate într-un parc local, unde învață și se joacă. Împărțiți în patru grupe, ei fac cursuri timp de două zile în fiecare săptămână în clasă, iar celelalte două zile de regulă înafara școlii. Vinerea, toată lumea lucrează de acasă.

Hanne Hauge, directoarea școlii, recunoaște că a fost nevoită să scurteze durata orelor și să mai angajeze personal pentru a gestiona volumul suplimentar de lucru cauzat de împărțirea elevilor în mai multe grupe.

Dar soluțiile găsite de ea au fost primite cu încredere, iar la acest nou experiment au participat aproape toți elevii. „Mulți dintre ei sunt cu adevărat entuziaști să se întoarcă”, spune ea. „La 11-13 ani e groaznic să ți se taie legăturile cu prietenii.”

Kampen a rezolvat astfel una dintre cele mai sensibile și complexe probleme cu care se confruntă guvernele din Europa și SUA: reluarea cursurilor școlare.

Până în prezent, doar câteva state au găsit soluții la această problemă. Norvegia și Danemarca au reluat cursurile luna trecută, iar Franța a repornit câteva școli în această săptămână. Hong Kong, cu rata scăzută de infectare , va deschide doar o parte dintre clase mai târziu în această lună. Primul ministru al Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că școlile primare vor începe să se redeschidă din iunie.

Impactul economic al redeschiderii școlilor ar putea fi unul puternic. Când școlile sunt închise, părinților le este greu să lucreze, în special celor care au în întreținere copii mici. Adică pentru 16% din forța de muncă, potrivit unui studiu britanic.

În SUA, politica din jurul redeschiderii școlilor a devenit deosebit de controversată. Anthony Fauci a declarat în cadrul unei audieri a comisiei Senatului săptămâna aceastacă ar fi mai bine ”să fim atenți și precauți” cu privire la trimiterea copiilor la școală. „Sper că sunt suficient de modest admițând că nici eu nu știu totul despre această boală”, a spus el.

Președintele Donald Trump a răspuns spunând că răspunsul dr. Fauci nu este „acceptabil”. „Ar trebui să deschidă școlile, clar!”, a spus Trump la FoxTv, insistând că virusul „are un impact foarte mic în rândul tinerilor”.

Ce ne spune știința despre riscurile redeschiderii, care sunt argumentele sociale și cum e mai bine să facem?


  • Temerile privind transmisia
Închiderea școlilor este o metodă consacrată de a face față epidemiilor de gripă. Deoarece copiii au atât de multe contacte sociale, ei tind să dobândească boala într-un ritm mare și să o răspândească mai departe. Doar că, în cazul Covid-19, dovezile, deși încă insuficiente- par să arate într-o direcție diferită.
„Dovezile pe care le avem sugerează că rolul copiilor în transmitere nu este unul asemănător gripei”, spune Alasdair Munro, cercetător la Spitalul Universitar din Southampton

O diferență majoră este aceea că cei mici nu par să ia foarte ușor coronavirusul. Un studiu din Islanda, care a testat la întâmplare în jur de 13.000 de oameni, a descoperit că niciunul dintre cei 848 de copii sub 10 ani care au luat parte la studiu nu au dat rezultate pozitive la virus.

Un altul, în orașul italian Vo , unde s-a testat 86% din populație, nu s-au găsit cazuri la copiii sub 10 ani, în ciuda unei rate globale de infectare de 2,6%. Acest lucru s-a constatat chiar și în cazul copiilor care locuiau cu adulți testați pozitiv la Covid-19.

Mulți oameni de știință cer însă multă prudență în interpretarea acestor statistici. Devi Sridhar, profesor de sănătate publică globală la Universitatea din Edinburgh, se îndoiește că știm încă suficient despre virusul și rolul copiilor în transmiterea acestuia. Iar cercetările recente ale Biroului pentru Statistică Națională din Marea Britanie sugerează că cei mici ar putea fi la fel de predispuși să ia boala.

Există, de asemenea, întrebări dacă Covid-19 are efecte secundare la copii, cum ar fi apariția unui sindrom care duce la inflamații severe ale mai multor organe ale corpului. Acest lucru a fost observat într-un număr mic de cazuri la Londra și New York.

Un studiu din 2013, care a analizat grevele profesorilor din Canada, a arătat că închiderea școlii pentru numai patru săptămâni a avut un impact major, cel mai mare declin fiind observat la matematică.
Efectul este mai accentuat asupra copiilor care provin din medii mai puțin bogate. Un alt studiu arată că în timp ce 23% dintre elevii din Marea Britanie iau parte la lecții online în fiecare zi de blocaj, în gospodăriile mai puțin bogate, cifra scade la doar 16%.

Școlarizarea la domiciliu înclină în continuare balanța către cei ai căror părinți sunt mai bogați și mai bine educați.
„Consecințele închiderii școlilor pot avea repercursiuni sociale grave asupra copiilor defavorizați”, spun specialiștii

Provocarea managementului
Într-un discurs recent, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a stabilit trei precondiții pentru redeschiderea școlilor, de fapt trei întrebări la care răspunsul ar trebui să fie pozitiv. Epidemia este ținută sub control? Sistemul de sănătate ar putea face față unui nou val de cazuri de infectare? A existat un mecanism de testare și de urmărire care să permită un răspuns la timp împotriva unor focare noi?

Experții în sănătate publică sunt concentrați în special pe a treia întrebare. Gabriel Scally, profesor de sănătate publică la universitatea Bristol, spune că pentru ca părinții și profesorii să aibă încredere în redeschiderea școlilor, capacitatea de a răspunde rapid la un eventual nou focar este esențială.

Odată ce școlile sunt deschise, există o provocare imensă în zona de management. Nu este posibil să forțezi un copil de 10 ani la distanțare socială. Nu numai că acești copii intră în contact strâns unul cu altul, dar pot intra în contact și cu profesorii , atunci când de pildă le cer să-i însoțească la toaletă.

Este posibil ca profesorii mai în vârstă și cei cu condiții de sănătate precare să nu se poată întoarce în sălile de clasă. Același lucru este valabil și pentru elevii care trăiesc crescuți de bunici sau cu alți membri vulnerabili ai familiei.

Articolul din FT poate fi citit aici (poate fi solicitat abonament)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3033 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Hanne Hauge - directoarea care gandeste (Sâmbătă, 16 mai 2020, 10:12)

    ..13 [utilizator]

    Poate ca propunerea nu a apartinut numai directoarei ci a venit in urma unui analize efectuate de intreg colectivului. Oamenii s-au gandit ce sa faca ca sa ii aduca inapoi la scoala pe elevi in conditii de siguranta, atat timp cat inca vaccinul lipseste.

    Cert este ca 2 zile sunt in parc, 2 zile sunt la scoala - atat cat se poate, si inca o zi sunt online - cred ca este o ponderare a activitatilor extrem de benefica pentru elevi. Nu stiu de ce cred eu ca pot sa invete mai bine elevii in cele 2 zile la scoala, si chiar in ziua aceea pe care o petrec online - cei care isi permit.

    Uite ca se poate.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by