​Mai mult de o treime dintre familiile vulnerabile socio-economic au întâmpinat dificultăți în a procura alimentele necesare hrănirii copiilor în timpul stării de urgență, iar 23% nu au putut asigura copiilor medicamentele necesare. 66% dintre respondenți afirmă că cel puțin o persoană din gospodărie a fost afectată pe plan profesional în timpul crizei pandemice, arată un sondaj al Salvați Copiii.

Fragment din studiul salvatii CopiiiFoto: Salvati Copiii

Datele studiului efectuat de Salvați Copiii în rândul beneficiarilor programelor socio-educaționale ale organizației, în perioada 22 – 25 aprilie, arată, totodată, că peste 40% dintre copiii din eșantion nu au beneficiat de educația online, ceea ce agravează clivajul social. Conform estimărilor Salvați Copiii, numărul copiilor de vârstă școlară aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială care nu au participat la educația online poate trece de 400.000 de copii.

Cercetarea sociologică relevă riscurile suplimentare la care sunt supuși copiii care provin din medii vulnerabile, în situație de criză socială. Astfel, imposibilitatea de a participa, în timpul stării de urgență, la programele socio-educaționale unde, pe lângă îndrumare pedagogică și sprijin siho-emoțional constant, primesc și o masă caldă, i-a expus o dată în plus marginalizării sociale și problemelor care derivă din aceasta.

Multe dintre problemele familiale sunt mai greu de identificat atunci când nu există monitorizare activă a copilului, pentru a preveni situațiile de risc, spun cei de la Salvați Copiii.

Datele anchetei sociologice arată că:

⦁ 66% dintre respondenți afirmă că cel puțin o persoană din gospodărie a fost afectată pe plan profesional în timpul crizei pandemice și al măsurilor de carantină socială luate. Cei mai mulți spun că nu mai pot găsi de muncă ocazional (27%) sau că sunt în șomaj tehnic (17%);

⦁ 7% dintre respondenți spun că au rămas fără loc de muncă ca urmare a acestei crize;

⦁ 36% dintre respondenți afirmă ca nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate;

⦁ 23% dintre respondenți spun ca nu au putut procura medicamente necesare copiilor;

⦁ 15% dintre respondenți menționează că nu au avut acces la medic.

ACCESUL REAL LA EDUCAȚIE

Un factor suplimentar și agravant de discriminare l-a constituit în această perioadă accesul limitat sau lipsa accesului la educație.

La nivelul celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, 162 au avut lecții online la toate materiile și 351 la unele materii, ceea ce înseamnă că 378 (42,42%) de copii nu au avut acces la educație online, ci doar la alte intervenții de educație la distanță, la sprijin educațional din afara școlii sau au fost complet privați de educație.

În ceea ce privește cauzele care au accentuat acest fenomen de marginalizare socio-educațională a copiilor vulnerabili, cele majore sunt lipsa unor politici publice naționale, care să acopere familiile vulnerabile și în general familiile unde accesul la internet și tehnologie pentru școala online lipsește sau este limitat.

Analizând situația celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, observăm că:

⦁ 89 nu au acces la internet deloc (10%)

⦁ 541 au acces la internet acasă doar prin telefoane mobile (60,7%)

⦁ doar 261 au acces la internet și de pe desktop, laptop sau tablete (29,2%), dintre care doar despre 112 putem spune că au acces individual la echipamentele respective (12,2%).

În ceea ce îi privește pe părinți, doar una din 10 persoane spune că reușește să își ajute suficient toți copiii pentru a continua să învețe în această perioadă, iar 40% dintre respondenți afirmă că nu reușesc să își ajute suficient copiii să învețe în această perioadă.

Metodologie

Studiul tip anchetă sociologică a fost realizat telefonic, în perioada 22-25 aprilie 2020, pe un eșantion neprobabilistic format din beneficiari ai programelor Organizației Salvați Copiii. Mărimea eșantionului: 513 familii, dintre care 99% au cel puțin un copil înscris la școală.