Lumea a fost aruncată într-un vortex al nesiguranței odată cu pandemia COVID-19. În timp ce guvernele îndeamnă populația să rămână în case pentru a încetini răspândirea bolii, mulți oameni caută noi metode de ajutor pentru a face față „noii normalități”. Izolați în case cu puține lucruri de făcut, poate fi tentant să apelăm la alcool din plictiseală, relatează BBC.
Unele rapoarte indică o creștere a vânzării produselor din alcool, sugerând că mulți apelează la acestea pentru a face față straniei realități în care ne aflăm. În Marea Britanie vânzările din luna martie au crescut cu 22% iar în Statele Unite cu 55% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
„O să ies din această pandemie fie master chef, fie alcoolic”, glumesc oamenii pe social media. Însă am ajuns unii dintre noi să bem prea mult în timp ce încercăm să facem față acestei crize?
În spatele glumelor și a umorului, există și un motiv mai sumbru pentru care oamenii apelează la sticlă. Trăim într-o perioadă de anxietatea colectivă, cu puține informații despre când s-ar putea încheia. În întreaga lume oamenii se îmbolnăvesc, mulți dintre ei pierzându-și viața. Personalul medical și cei din prima linie a bătăliei cu COVID-19 se află sub o imensă presiune și mulți dintre noi suntem separați de cei iubiți. Există un sentiment palpabil de teamă, frustrare și îngrijorare.
Alcoolul și creierul
Alcoolul afectează o parte din neurotransmițătorii creierului, doi dintre aceștia fiind acidul gamma-aminobutiric (GABA) și glutamatul. Atunci când bem alcoolul suprimă eliberarea de glutamat, un neurotransmițător inhibator care de regulă crește activitatea neuronală, iar în același timp crește producerea GABA, care are un rol în reducerea activității neuronilor. Pe scurt, atunci când bem, corpurile și creierele noastre devin își încetinesc activitatea, ceea ce ne face să devenim confuzi și afectează coordonarea.
În timp ce are loc această „deturnare” neuronală alcoolul afectează centrele de plăcere și recompense din creier, stimulând eliberarea dopaminei, neurotransmițătorul care ne facem să dorim mai mult dintr-un lucru. De aceea este greu să ne oprim la „doar o băutură”.
Potrivit lui Michael Farrel, directorul Centrului Național pentru Studierea Drogurilor și Alcoolului a Universității New South Wales din Sydney, „oamenii adesea consumă alcool pentru a le scădea anxietatea pe termen scurt...[dar] paradoxul este că dacă oamenii îl consumă din acest motiv, în loc să le reducă anxietatea pe termen lung alcoolul o agravează de fapt. Este ca un efect de recul”.
Ce zi e astăzi?
Seriozitatea crizei COVID-19 nu este însă singurul factor în discuție.
„Adevărul este că mulți oameni folosesc alcoolul ca o strategie destul de funcțională pentru a face față unor situații sociale”, potrivit dr. Farrell. „Mulți dintre noi intrăm când intrăm într-o încăpere necunoscută ne-am simți mai confortabil dacă am fi băut un pahar înainte”.
Dar criza COVID-19 este departe de normal iar ar asta ar putea crește tentația de a bea în exces.
Mulți oameni din întreaga lume se află în carantină, în spații închise, iar adesea am văzut situații în care oamenii au golit rafturile magazinelor, cumpărând în panică produse esențiale. Însă cu acest lucru aduce și o „mentalitate de stocare”, și alături de hârtia igienică și produsele neperisabile vine și alcoolul. Iar când îl ai la îndemână ești mult mai predispus să îl bei, susține Farrell.
Alt factor important ține de faptul că rutinele noastre obișnuite au implodat. Mulți lucrează de acasă, nu mai merg la lucru, nu mai interacționează într-un birou, iar zilele săptămânii și weekend-urile se contopesc între ele în absența unor markeri sociali care să le diferențieze. Acest lucru a aruncat în haos regulile obișnuite pe care oamenii și le impun când vine vorba de băut.
Încălcarea regulilor
Restricțiile pe care ni le setăm sunt complet individuale: s-ar putea să bem doar în week-end, să nu bem singuri sau acasă. „Este același lucru cu a ști să nu îți torni vodkă peste fulgii de ovăz fiindcă atunci îți dai seama că dacă faci asta probabil este timpul să apelezi la ajutor de specialitate”, susține dr. Ferrell.
Dar pentru Annie Grace, autoarea cărții This Naked Mind: Control Alcohol, punctul în care începi să îți pui semne de întrebare cu privire la obiceiuri nu este atât de clar: „ne putem convince întotdeauna că nu este o problemă încă”. „Ne putem mereu compara cu alții care beau mai mult decât noi”, potrivit acesteia.
Este o situație în care și social media are un rol major, susține Grace: „Este exemplul perfect de bias de confirmare, asta însemnând că ne uităm în jurul nostru pentru a găsi dovezi care să valideze că este normal ceea ce facem”.
„Dacă avem deja acea parte a creierului nostru care ne spune că o băutură ne-ar face să ne simțim mai bine iar apoi intrăm pe Facebook și vedem cum prietenii noștri postează despre ce beau ei happy hours pe Zoom, este foarte ușor să justificăm consumul de alcool”, potrivit lui Annie Grace.
Consumul de alcool și COVID-19
În timp ce pericolele pentru sănătate ale consumului excesiv de alcool sunt cunoscute destul de bine, un efect important al consumului într-o astfel de criză este scăderea capacității sistemului imunitar de a lupta cu o infecție.
Cercetări recente realizate în Italia sugerează că și băutul în cantități moderate crește riscul de a fi infectați cu noul coronavirus și poate agrava boala cauzată de acesta.
„Consumatorii [de alcool] au infecții pulmonare mai grave care necesită ventilație mecanică”, potrivit dr. Gianni Testino, autorul studiului care urmează să fie publicat. Acesta și colegii săi au descoperit că alcoolul ar putea crește nivelul proteinei ACE-2 de care coronavirusul se folosește pentru a intra în pereții celulari.
Colegiul Regal al Psihiatrilor din Marea Britanie a avertizat la rândul său că băutul a mai mult de 14 unități de alcool săptămânal (echivalentul a șase halbe sau șase pahare de vin) înseamnă un risc mai mare în fața efectelor coronavirusului.
Însă există îngrijorări și că această schimbare în comportamentul consumului de alcool ar putea avea implicații negative mai târziu. Cu atât de multe schimbări în viața noastră, atât din punct de vedere economic, cât și social sau psihologic, am putea să ne deprindem cu obiceiuri de care ne va fi greu să ne dezobișnuim?
Citește și:
0
6
