Numărul ridicat de decese cauzate de pandemia de gripă din 1918 este posibil să-i fi ajutat pe naziști să câștige voturi în alegeri germane „cruciale”, potrivit unor cercetări a Rezervei Federale din New York, relatează CNBC.
Într-un raport publicat luni, cercetătorii de la Rezerva Federală din New York afirmă că regiunile germane care au avut cel mai mare număr de decese din cauza pandemiei de gripă de la sfârșitul Primului Război Mondial au votat în procente mai mari cu Partidul Nazist la alegerile din 1932 și 1933.
Analizând datele regionale privind bilanțul fatalităților și cifrele privind rezultatele alegerilor, studiul afirmă că procentul de voturi câștigate de naziști a fost mai ridicat acolo unde un procent mai mare al populației și-a pierdut viața în timpul pandemiei.
În jur de 287.000 de persoane au decedat din cauza pandemiei de gripă în Germania între 1918 și 1920, potrivit cercetării. Studiul a analizat corelația dintre numărul deceselor și rezultatul obținut la alegeri de alte partide extremiste dar se referă la naziști drept „partidul evident al extremei drepte”.
În timp ce naziștii au beneficiat de pe urma pandemiei, partidele de extremă stânga, precum Partidul Comunist, și-au văzut numărul de votanți scăzând acolo unde gripa a provocat mai multe decese.
Kristian Blickle, un economist din cadrul Rezervei Federale și autor al raportului a afirmat că schimbările demografice survenite în urma pandemiei, combinate cu tendința societăților de a blama străinii pentru izbucnirea unor epidemii, ar fi putut crește sprijinul pentru politicieni de extremă dreapta.
„Tulpina de gripă care a făcut ravagii între 1918 și 1920 a afectat preponderent persoanele mai tinere și prin urmare a remodelat demografia”, a afirmat acesta, precizând că „Regiunile cele mai afectate și-au pierdut un procent mai mare din tineri, lucru care a exacerbat efectele războiului. Acest lucru se poate să fi schimbat atitudinile sociale în viitor”.
„Mai mult, percepția asupra virusului ca având rădăcini străine a putut provoca resentimente la adresa acestora, ei fiind văzuți drept responsabili pentru pandemie”, a mai afirmat Blickle, adăugând că procentul de voturi câștigate de extremiștii de dreapta a fost mai mare în regiuni care în mod istoric au aruncat vina asupra minorităților pentru pandemiile medievale, lucru care se poate să fi determinat acele comunități să se alineze unor partide cu un discurs împotriva minorităților.
„În mod clar, austeritatea influențează extremismul chiar și în fața unei pandemii”
Potrivit raportului, legătura dintre numărul deceselor și susținerea pentru extrema dreaptă a rămas validă chiar și după ce au fost cuantificați factori ca structura etnică și religioasă, rata șomajului, istoricul de vot pentru alte partide de extrema dreaptă și alte caracteristici care ar fi putut influența votul dat extremiștilor.
Studiul mai notează că legătura dintre mortalitatea cauzată de pandemia de gripă și votul pentru extrema dreaptă a fost unic - un număr de decese mai ridicat de către alte boli comune precum tuberculoza nu a urmat un trend similar.
„Tuberculoza era încă răspândită și a cauzat moartea a numeroase persoane imediat după Primul Război Mondial”, a spus Blickle. „De fapt, a omorât un număr similar de oameni în 1918 precum pandemia de gripă. Însă decesele cauzate de tuberculoză nu erau ceva nou la începutul secolului XX”.
Zonele în care pandemia a provocat un număr mai mare de decese au avut de asemenea un nivel al cheltuielilor publice pe cap de locuitor mai scăzut în deceniul care a urmat pandemiei, lucru care în schimb a contribuit la voturile acordate extremiștilor.
„În mod clar, austeritatea influențează extremismul chiar și în fața unei pandemii (...) dar în același timp este evident că modificările în cheltuielile publice regionale nu sunt singurul canal prin care mortalitatea asociată pandemiei de gripă a afectat opțiunile de vot”, afirmă raportul.
Deși a notat corelația dintre decesele cauzate de pandemie și votul acordat extremiștilor, Blickle a subliniat că datele analizate în raport au fost colectate din diferite surse, ceea ce a creat „un număr de provocări econometrice”.
„Cu toate acestea, studiul aduce o contribuție nouă discuției privitoare la efectele pe termen lung ale unei pandemii”, a concluzionat economistul Rezervei Federale.
6
3
