În ianuarie 1941 premierul britanic Winston Churchill ținea un discurs sobru în Camera Comunelor din Parlamentul britanic: „Imperiul nostru și, într-adevăr, întreaga lume anglofonă, trec printr-o întunecată vale a morții”, a remarcat el într-una din cele mai dificile perioade ale celui de-al Doilea Război Mondial. „Dar, pe de cealaltă parte, aș eșua în datoria mea dacă aș crea o altă impresie decât cea reală, a unei mărețe națiuni care se pregătește de război”, potrivit BBC.

Soldati spital, al doilea razboi mondialFoto: rawpixel.com

Comparațiile între cele două războaie mondiale și actuala epidemie coronavirus sunt abundente. Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, și-a presărat conferințele de presă zilnice cu un mesaj combativ, descriind vârful curbei COVID-19 drept „următoarea bătălie din vârful muntelui” și proclamând că „ventilatoarele sunt în acest război ceea ce au fost bombele pentru al Doilea Război Mondial”.

În schimb, liderii europeni vorbesc despre o inevitabilă „Zi Z” când pandemia va copleși sistemul de sănătate, o aluzie la un război cu un inamic invizibil. Personalul medical este pe frontul întâi, oamenii de știință sunt generali, economiștii întocmesc planuri de bătălie, politicienii îndeamnă la mobilizare. În urmă cu doar câteva săptămâni, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a îndemnat la adoptarea aceleiași discipline și determinări arătate de oameni în al Doilea Război Mondial.

Pandemia coronavirus, deși diferită în multe aspecte esențiale, pare să necesite unele din aceleași măsuri luate în timpul respectivei crize globale. De la creșterea producției, la redesfășurarea rapidă a resurselor, mai mult control guvernamental, planuri de stimulare economică sau raționalizare a alimentelor, bătălia din 2020 împotriva COVID-19 ar putea forța marile puteri să se pregătească de război.

Sunt lecții pe care le putem învăța din anxietatea colectivă, apelurile la unitate națională și schimbările dramatice ale societății care au definit al Doilea Război Mondial?

Multe probleme globale nu pot fi rezolvate printr-o ofensivă împotriva COVID-19, oricât ar fi ea de susținută. „Nu există o formulă consacrată pentru ceea ce se întâmplă în timpul unei crize”, susține profesorul de istorie Mark R. Wilson de la Universitatea Carolinei de Nord, adăugând că „dar acum, oamenii pot și ar trebui să arate un interes față de trecut”.

Neurochirurgii, cardiologii, studenții de la medicină - toți au fost chemați în săli de urgență, inclusiv de terapie intensivă

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o nevoie radicală de a crește producția de nave, tancuri, bombardiere a dus la mobilizarea unei economii de război. Statele Unite și Marea Britanie, în special, au convertit fabricile existente, care odată fabricau produse de consum, să producă echipament militar. Producătorii de mașini au construit camioane pentru armată, companiile ce fabricau ceasuri și industriașii din domeniul sanitar au proiectat muniție de război iar ciorapii din nylon au fost transformați în parașute.

În ultima lună am asistat la același proces de reconversie economică, pe măsură ce companiile din întreaga lume au transformat liniile de producție pentru a se alătura efortului global de a combate pandemia.

În doar 72 de ore compania de parfumuri de lux Louis Vuitton a început să producă dezinfectant pentru mâini din alcool folosit în mod obișnuit în fabricile de parfumuri. General Motors, producătorul auto din Statele Unite care a scos pe benzile de producție tancuri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de această dată produce mii de ventilatoare, în timp ce creatorii de modă din Regatul Unit au trecut la producerea de măști de protecție.

Această redesfășurare în calculul economic nu s-a aplicat doar bunurilor și serviciilor ci și capitalului uman. Neurochirurgii, cardiologii, studenții de medicină - toți au fost chemați în camere de urgență și secții de terapie intensivă. Recepționerii, care în mod normal se ocupă cu programarea bolnavilor, s-au văzut brusc nevoiți să trieze pacienții COVID-19 pentru a compensa lipsa acută de personal.

Costurile financiare pe termen scurt al acestor măsuri ar putea să fie enorm, dar la fel ar putea fi și răsplata

Prin crearea unor unități dedicate tratării COVID-19 în loc de convertirea unora existente, guvernele ar putea extinde capacitatea de a trata pacienții în același timp cu prevenirea unor riscuri. În următoarele luni aceste unități ar putea implementa liniile de producție necesare fabricării unor teste și vaccinuri rapide. În plus, autorităție ar putea combate criza prin prioritizarea tratării unor pacienți și raționalizarea echipamentelor medicale sau chiar a alimentelor.

Costurile pe termen scurt al acestor măsuri financiare ar fi enorm, dar răsplata ar putea fi la fel de mare. Intervenția rapidă a guvernelor în lunile ulterioare izbucnirii pandemiei au indicat deja un anumit grad de succes.

Măsurile de distanțare socială impuse de guverne amintesc iarăși de eforturile din timpul războiului, fiind un fel de sacrificiu individual reminiscient „bătăliei” de pe frontul domestic. Mesajul emblematic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial privind „egalitatea sacrificiului”, accentuat inclusiv de liderii socialiști și cei ai sindicatelor, a fost implementat printr-o taxare progresivă accentuată și reglementări guvernamentale, idei greu de pus în practică în actualul climat politic și financiar.

Dar în ultimele săptămâni am văzut cum oamenii s-au arătat dispuși în a se conforma și chiar de a face sacrificii personale pentru binele comun.

„Momentele de criză pot oferi oportunități pentru reforme”, susține profesorul Wilson. Al Doilea Război Mondial a adus reforme ale sistemelor de sănătate publice, a condus la apariția unor instituții internaționale precum Organizația Națiunilor Unite iar în Statele Unite ale Americii la adoptarea de legislație care să ofere beneficii importante veteranilor care se întorc din război.

Nu va urma o revenire la „normal” după pandemie

Bineînțeles, nu toate reformele din momentul respectiv au fost revoluționare. În timp ce sistemul de sănătate public al Marii Britanii (NHS) a fost înființat ca urmare al celui de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite s-au ales cu un sistem mai puțin robust, mulți oameni rămânând neasigurați.

Criza coronavirus ar putea aduce reforme similare dar în același timp ar putea pune în pericol economia americană, ducând la o restructurare completă a sa, unii sperând să asiste la implementarea unui sistem de sănătate universal sau la creșterea siguranței locului de muncă.

Vechile ideologii s-au prăbușit, apărând idei noi despre capital, antreprenoriat sau legături sociale atât în industrie, cât și tehnologie sau serviciile asociate. Aceste incredibile eforturi, atât ale oamenilor de rând cât și ale guvernelor, acasă și în străinătate, au însemnat că națiunile și-au putut reveni în cele din urmă.

După cel de-al Doilea Război Mondial o bună parte din Europa și Asia se aflau în ruină cu aproape 60 de milioane de morți. Anul 1945 a mai fost denumit „anul zero”, o nouă manieră de raportare la distrugerile provocate de război.

Oamenii din întreaga lume s-au confruntat cu un peisaj permanent schimbat de război. Cheltuielile publice au ajutat la revenirea economiei și au făcut parte și din New Deal-ul lui Franklin Delano Roosevelt din perioada interbelică.

Criza cauzată de COVID-19 a provocat, la rândul ei, o mobilizare la nivel internațional nemaivăzută în ultimii 80 de ani. Pandemia cere eforturi imediate cu riscuri ridicate, a unit oameni din întreaga lume și promite să accelereze seismele globale care urmează să vină.