Șapte din 10 români cred că epidemia nu va dispărea prea curând și că prăbusirea economiei reprezintă un pericol mai mare (decât epidemia în sine), arată datele unui sondaj făcut de Irsop în perioada 22-25 aprilie și transmis marți HotNews.ro.

Multime de oameniFoto: PublicDomainPictures.net

Potrivit sondajului, Statul în ansamblu este perceput ca slab de către cei mai mulți români (75%). De fapt, Statul înseamnă instituțiile statului. Când încrederea în instituții e mică, oamenii sunt mai puțin dispusi să aplice riguros recomandările de disciplină sanitară în perioada de relaxare. În plus, doar 27% dintre români au impresia că oamenii au devenit mai buni în această perioadă.

TEAMA

  • Teama si deprimarea persistă la mai mult de jumătate din populație (52%). Când se prelungeste, teama devine ea însăsi un risc de sănătate.
  • Peste 70% din români cred că epidemia nu dispare, ci rămâne cu noi. Înseamnă că oamenii vor trăi cu teama că faza acută se poate întoarce oricând.

ECONOMIA DĂ NAȘTERE CELOR MAI MARI ÎNDOIELI

  • Economia este acum îngrijorarea centrală. Peste 70% consideră că prăbusirea economiei reprezintă un pericol mai mare decât epidemia.
  • În luna aprilie, majoritatea populației a reusit să-si mențină nivelul de trai. Totusi, gospodăriile încep să semnaleze îngustări, mai ales sub forma dispariției venitului disponibil (38%) si a somajului efectiv, potențial sau în familie (19%). Când venitul disponibil se evaporă, gospodăriile reduc consumul si economisirea. Cererea agregată scade si economia în ansamblu începe să sufere.

RELAȚIA CU PUTEREA

  • Guvernul este apreciat. Mai mult de jumătate din populație (55%) cred că îsi face treaba “bine” sau “foarte bine”. Aprecierile sunt însă destul de volatile în funcție de fluxul stirilor si a informațiilor sensibile.
  • Parlamentul nu se bucură de prea multă simpatie. Numai circa o treime (36%) spun că îl apreciază. Strategia recriminatorie a Opoziției care controlează Parlamentul nu pare să aducă aprecieri publice semnificative în timpul crizei.
  • Aproape toți vor ca Presedintele (87%) sau Guvernul (80%) să aibă fiecare puterea pe care o au acum sau o putere mai mare. Se întâmplă rar ca în momente dificile electoratul să dorească reducerea puterii liderilor, dacă puterea este exercitată democratic si liderii obțin rezultate.
  • Peste 80% cred că, prin impunerea carantinei, statul a urmărit protejarea sănătății, nu îngrădirea libertății cetățenilor.
  • Cine ar trebui să guverneze când revenim la normal ? Jumătate (50%) ar dori să continue PNL, iar o proporție aproape egală (48%) ar dori o schimbare. Adepții schimbării sunt îndeosebi cei care se asteaptă să piardă economic din cauza crizei.

COEZIUNEA SOCIALĂ

  • Statul în ansamblu este perceput ca slab de către cei mai mulți (75%). De fapt, Statul înseamnă instituțiile statului. Când încrederea în instituții e mică, oamenii sunt mai puțin dispusi să aplice riguros recomandările de disciplină sanitară în perioada de relaxare. Apelurile la protejarea celor dragi sunt mai eficiente.
  • Oamenii cred în proporție de 41% că, datorită vremurilor prin care trecem, românii au devenit mai solidari. Un trend real spre mai multă solidaritate interumană ar putea avea o valoare inestimabilă pentru progresul României.
  • Pe de altă parte, desi istoricii cred că epidemiile apropie oamenii între ei, datele noastre nu constată o crestere importantă a tendinței colective spre altruism. Numai 27% au impresia că românii au devenit mai buni în această perioadă. Poate au devenit, dar dovezile de altruism sunt probabil insuficient popularizate.

N.Red: IRSOP a intervievat telefonic 710 persoane între 22 si 25 aprilie. Esantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de esantionare este

de ±3,7%.