Covid-19 va lăsa urme adânci asupra geopoliticii mondiale, dar anticiparea acestora este foarte dificilă, scrie AFP. Este lovitura de grație pentru multilateralismul muribund? Polarizarea și mai mare Statele Unite / China ? Zorii totalitarismului digital?
"Temerea mea este că lumea de după va semăna incredibil cu lumea dinainte, dar în rău", a afirmat ministrul francez al Afacerilor externe Jean-Yves Le Drian într-un interviu publicat luni de Le Monde.
"Mi se pare că asistăm la o amplificare a fracturilor care subminează ordinea internațională de ani", a adăugat el.
Este una dintre rarele evoluții care par sigure: degradarea multilateralismului, care a prevalat după al Doilea Război Mondial până în anii 2010, se accelerează, între ciocanul expansiunii metodice a Chinei și nicovala unilateralismului Statelor Unite conduse de Donald Trump.
"Prinse între reticența la orice acțiuni multilaterală și confruntarea cu Beijingul, Statele Unite vor lupta pentru a evita o redistribuire a cărților, dar multe vor depinde de alegerile din noiembrie (când au loc prezidențialele americane). China nu este în situația de a exercita un leadership mondial dar nu este sigur că Statele Unite sunt în continuare capabile", rezumă fostul director al FMI Dominique Strauss-Khan, în revista Politique internationale.
"Am putea paria că niciun mare pol de putere nu va ieși întărit din criză, fie că e vorba de un stat sau de un model", crede Fundația pentru studii strategice (Fondation de la recherche stratégique, FRS) într-un studiu.
În așteptare, multilateralismul plătește prețul crizei: OMS, unde SUA au stopat finanțarea; OPEC, care a eșuat să mențină cotația petrolului; sau Consiliul de Securitate al ONU, "despre care nu mai auzim nimic", subliniază cercetătoarea Régine Perron, autoarea unei "Istorii a multilateralismului: utopia secolului american din 1918 până în zilele noastre".
Eșecul populismului?
Dar ce va impulsiona acest declin? Suveranismul? Multilateralismul reinventat? Iliberalismul și totalitarismul digital?
"Suntem într-o perioadă de revenire a suveranismului și această criză va incita cu siguranță statele să fie și mai suveraniste", spune Zaki Laïdi, profesor la Science Po.
"Versiunea optimistă și-ar dori să se profite pentru refondarea multilateralismului într-un sens mai actual", crede Regine Perron. "Idealul (ar fi) ca entitățile regionale (precum Uniunea Europeană) să preia" inițiativa unor organizații mai vaste.
De câțiva ani, liderii iliberali ai unor mari țări se bucură de un anumit succes electoral, de la Brazilia, Turcia, Filipine și până la Ungaria. Gestionarea acestei crize de "lideri forte" va impulsiona populismul?
Într-o primă etapă, nu, spune FRS. "Avansul populismului va cunoaște o oprire" deoarece oamenii vor sancționa incompetența lor și "lipsa de empatie" față de victime.
Se pune de asemenea întrebarea unui totalitarism digital care ar fi legitimat de rezultatele în lupta împotriva epidemiei, cu sprijinul masiv al aplicațiilor de urmărire sau de analiză a datelor private.
"Țări întregi servesc drept cobai pentru experimente sociale la scară mare", aprecia în martie, în Financial Times, Yuval Noah Harari, autorul best-seller-ului Sapiens, adăugând că alegerea care va trebui făcută între "supravegherea totalitaristă" și "responsabilizarea cetățenilor" va fi crucială.
"Dacă nu suntem vigilenți, epidemia va marca o etapă esențială în istoria supravegherii. Nu doar pentru că ar putea normaliza utilizarea instrumentelor de supraveghere în masă în țările care au respins-o până acum, dar în special pentru că ar putea marca o tranziție spectaculoasă spre o supraveghere +subcutanată+". "Înainte, când degetul tău atingea un loc pe smartphone, guvernul voia să știe ce loc era. Acum guvernul vrea să știe temperatura degetului vostru și presiunea sanguină".
"Viziunea ricardiană"
Economia mondială ar putea fără îndoială să fie transformată durabil după ce numeroase țări au fost prinse cu garda jos de pandemie, readucând în atenția autonomia strategică și contestând mondializarea lanțurilor de aprovizionare. Respectiv, faimoasa teorie a avantajelor comparative a economistului britanic David Ricardo.
"Această viziune ricardiană a comerțului internațional a motivat dezvoltarea lanțurilor de valori globale ale secolului XXI", explică Bertrand Valiorgue, profesor la universitatea Clermont-Auvergne.
"Criza financiară din 2008 a marcat o scădere în dinamica dezvoltării acestor lanțuri. Impactul crizei Covid-19 va fi mai profund și mai durabil", spunea el, în The Conversation.
Potrivit profesorului, "Europa va trebui să-și sporească reziliența și să dezvolte propriile sale forțe prin intermediul lanțurilor de valori majoritar intra-europene, protejate de o piață comună, care constituie orizontul unei suveranități asumate și apărate."
6
8
