Studiu: Doar jumătate din personalul medical din România spune că a fost instruit să trateze pacienți infectați cu coronavirus

de Alina Neagu     HotNews.ro
Vineri, 17 aprilie 2020, 12:38 Actualitate | Coronavirus


Protectie coronavirus
Foto: Backgrid UK/ Profimedia Images
19% dintre angajații din sistemul sanitar din România spun că ar trata pacienți infectați cu coronavirus, asumându-și riscurile, chiar dacă nu ar avea echipamentele individuale de protecție necesare, în timp ce 61% spun că nu ar face acest lucru. Alți 20% au indicat alte variante, arată un studiu privind situația actuală a salariaților din sănătate aflați în lupta împotriva COVID 19 realizat de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din domeniu.
Lipsa echipamentelor de protecție, lipsa transparenței privind stocurile de echipamente din spitale și lipsa instructajului personalului medical care intră în contact cu suspecți sau pacienți infectați rămân marile probleme.


Info pe scurt:


  • Sistemul sanitar românesc necesită în continuare corecții semnificative pentru a acționa eficient împotriva pandemiei COVID 19, la lipsurile ce privesc echipamentul individual de protecție adăugându-se cele legate de deficiențele de informare/formare și organizare, absența procedurilor și lipsa dialogului, este o altă concluzie a studiului.
  • Doar jumătate din personalul medical din România (52%) spune că i s-a făcut instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspecți sau infectați cu coronavirus.
  • Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar circa 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente).
  • De asemenea, nivelul redus al transparenței în privința stocurilor de echipamente de protecție disponibile în cadrul spitalelor accentuează problemele.
  • Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor. Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire.


Principalele concluzii ale studiului realizat de Solidaritatea Sanitară:


  • Atitudinea și situația angajaților din sănătate

19% dintre respondenți au indicat că ar trata pacienți COVID 19, asumând riscurile, dacă ar fi puși în situația de a nu avea echipamentele individuale de protecție necesare; 61% au indicat că nu ar face acest lucru iar 20% au indicat alte variante.

Dacă ar fi contaminați SARS-CoV-2 fără a avea simptome severe 26% dintre respondenți ar lucra în continuare, 21% au indicat că nu știu, în timp ce 53% dintre respondenți au indicat că nu ar lucra.

15% au declarat că lucrează în secții care tratează pacienți SARS-CoV-2 iar 36% au indicat că au colegi/colege care tratează pacienți infectați.

49% dintre respondenți consideră că demisia în semn de protest pentru lipsa echipamentelor individuale de protecție nu este o idee bună, 20% au indicat că nu știu iar 24% consideră că este o idee bună (7% oferind alte răspunsuri). Doar 12,58% dintre respondenți privesc gestul demisiei ca pe un act de renunțare.

Cca. 21% dintre respondenți au indicat că au colegi/colege care au fost infectați SARS-CoV-2.


  • Echipamentele individuale de protecție rămân marea problemă a crizei COVID-19

Echipamentele individuale de protecție constituie în continuare o problemă importantă cu care se confruntă salariații din sănătate. Chiar dacă se poate constata o creștere semnificativă a echipamentelor individuale de protecție acordate între cele două perioade, aceste sunt în continuare insuficiente. Creșterea este distribuită în mod neunitar și a vizat în cea mai mare parte diversificarea reperelor, existând în continuare un deficit considerabil în privința cantității.

În măsura în care se poate considera că masca reprezintă un standard minim de protecție în fața SARS-CoV-2, putem observa că 24% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de această protecție.

Ponderea salariaților care au indicat că au fost nevoiți să-și cumpere materiale de protecție a crescut cu cca. 22 puncte procentuale față de cercetarea anterioară, ajungând la cca. 65%.


  • Procedurile de prevenție a infectării salariaților și pacienților

În mare majoritate a cazurilor fie nu există (20,22%) o strategie de acțiune specifică infecției COVID 19, implementată de compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, fie salariații nu au cunoștință de existența unei asemenea strategii (cca. 46%).

Doar 57% dintre respondenți au indicat că nu au fost contați ai unui pacient/persoane diagnosticate ulterior cu SARS-CoV-2, 15% indicând că au fost contacți ia 28% afirmând că nu știu. Procentul mare al celor care nu pot indicat exact dacă au fost sau nu contacți ai unui pacient infectat ar putea fi explicat de absența transparenței informațiilor.

Principalele deficiențe (care arată totodată direcțiile în care este necesară intervenția urgentă) indicate de respondenți:
  • Absența camerelor de decontaminare - cca 60%;
  • Echipamentul individual de protecție insuficient – cca. 60%;
  • Lipsa echipamentului individual de protecție în conformitate cu nevoile salariaților și la calitatea necesară: cca. 51%;
  • Absența verificării salariaților cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea la muncă: 51%;
  • Absența sistemului de monitorizare a infecțiilor nosocomiale pentru personal: cca. 46,5%.

  • Lipsa transparenței

Circa 35% dintre respondenți au indicat că rar sunt informați de ivirea unui pacient infectat SARS-CoV-2 în unitate.

Lipsa informațiilor slăbește capacitatea de a răspunde în mod adecvat. Dacă sursele guvernamentale sunt percepute ca nefiind de încredere arunci se deschide un spațiu larg pentru speculații.

Lipsa de informare și instruire specifică luptei împotriva pandemiei COVID-19 se menține în continuare la cote alarmante, fiind indicată, în medie, de cca. 50% dintre respondenți pentru majoritatea situațiilor care necesită o astfel de abordare.


  • Riscuri adiționale

33% dintre respondenți au indicat descoperirea unui pacient pozitiv SARS-CoV-2 după scurgerea unei perioade de la internare. Acesta este unul dintre cele mai mari pericole de infectare la adresa salariaților.
Riscul de infecție a familiei, asociat spălării ținutelor de lucru la domiciliu, rămâne în continuare la un nivel ridicat, 58,7% dintre respondenți indicând faptul că-și spală în continuare ținutele de lucru acasă.


  • Lipsă de transparență privind stocurile de materiale de protecție disponibile în cadrul spitalelor

Există o creștere a măsurilor de intervenție în ultima perioadă. Însă, deocamdată, acestea rămân departe de un nivel ideal.

Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar cca. 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente). Nivelul redus al transparenței în privința stocurilor disponibile în cadrul unităților accentuează problemele.

Instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspicionați/infectați SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse (a fost indicat de 52% dintre respondenți pentru pacienții pozitivi COVID 19) pentru a putea vorbi de capacitatea salariaților de a se proteja.

Instruirea salariaților în privința utilizării echipamentului individual de protecție este situată la un nivel nesatisfăcător (a fost indicată de doar cca. 60% dintre respondenți), chiar dacă a înregistrat o creștere semnificativă (cca. 25 puncte procentuale) față de perioada anterioară.

Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar cca. 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor. Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire. Absența formării în domeniu generează două efecte:
  • (a) teama personalului, care riscă să se simtă neprotejat de echipamentul individual de protecție;
  • (b) utilizarea excesivă/inadecvată a echipamentului individual de protecție (pe fondul temerilor generate de necunoaștere).
Actualizarea informațiilor tehnice privind COVID 19 a fost indicată de 57% dintre respondenți (în creștere cu cca. 18 puncte procentuale față de perioada anterioară).

Instructajul privind auto-evaluarea și raportarea simptomelor asociate infecției cu SARS-CoV-2 rămâne în continuare la un nivel destul de redus, fiind indicat de circa 53% dintre salariați.

Absența unor programe de prevenție și control al infecțiilor, dedicate personalului sanitar, rămâne în continuare una dintre explicațiile cauzale pentru ponderea mare a salariaților infectați SARS-CoV-2.

Existența procedurilor de verificare a personalului privind infectarea SARS-CoV-2 la intrarea în unitate este indicată de doar cca. 46% dintre respondenți. Față de perioada anterioară se poate remarca o creștere cu circa 17 puncte procentuale a celor care au răspuns pozitiv.

Comportamentul neo-feudal al decidenților, accentuat în perioada de criză, continuă să constituie o mare problemă. Doar cca. 29% dintre salariați au indicat existența unei consultări. Deși consultarea salariaților are capacitatea de a mobiliza spiritul de echipă, a identifica cele mai bune soluții și a informa salariații asupra situației, aceasta a rămas o resursă nefolosită și o obligație neachitată.

Incapacitatea de a utiliza mecanismele legale destinate protecției salariaților constituie în continuare una dintre marile probleme. Utilizarea CSSM a fost indicată de doar cca. 25% dintre salariați (în creștere cu doar cca. 5 puncte procentuale) iar utilizarea SPIAM de cca. 34% dintre respondenți (în creștere cu cca. 6 puncte procentuale). Dacă în cazul SPIAM pot exista și câteva explicații obiective, cea mai importantă mutarea epidemiologilor din spitale la DSP-uri pentru a acoperi deficitele structurale ale acestei instituții (care au avut și pe această cale consecințe negative asupra spitalelor), în cazul absenței utilizării CSSM nu există o explicație obiectivă.


  • Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a fost desfășurată în Cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială "Solidaritatea", având la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice, aplicat în perioada 02-08.04.2020. Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare fiind transmisă:
  • a) către 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS). Această variantă de diseminare a chestionarelor apelează la persoane despre care știm cu certitudine că au calitatea de angajați ai sectorului sanitar. Aceste persoane au primit chestionarul pe e-mail împreună cu un cod unic de completare, având posibilitatea de a completa un singur chestionar.
  • b) Către toți salariații din Sănătate care utilizează rețeaua de socializare Facebook, prin aplicațiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia.

Prima variantă (a) de distribuire este cea standard, ea oferind marea majoritatea a răspunsurilor. Varianta b) are predominant rolul de control, permițând totodată completarea limitelor variantei a).

Au răspuns la invitația de a completa chestionarul 4.740 de salariați, 1.270 răspunzând la întrebările cu caracter general. Dintre aceștia algoritmul de aplicare a chestionarului a selectat 720 de salariați aparținând categoriilor de personal sanitar și auxiliar sanitar care lucrează direct cu pacienții, care au răspuns la toate întrebările.









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2495 vizualizari

  • 0 (18 voturi)    
    Un articol aiurea. (Vineri, 17 aprilie 2020, 13:49)

    asavreau [utilizator]

    COVID-19 este un virus nou,necunoscut.Cine să instruiască un medic despre acest virus?Dacă ai ănvățat carte,medicină știi că un virus în lipsa unui vaccin și tratament este periculos.Dacă ai învățat carte.Dacă ai luat o diplomă în medicină,vrei acum o instruire !Ar trebui să-i reținem pe toți acești plângăreți medici care vor să fie instruiți cum să trateze un bolnav de COVID.
    • +3 (9 voturi)    
      Nu e chiar nou. (Vineri, 17 aprilie 2020, 15:20)

      justin puscasu [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      SARS-COV2 este foarte inrudit cu SARS-Cov1, care a provocat epidemia de SARS in 2003 si despre ala exista mii de articole serioase publicate.
      Se stie de exemplu cum se transmite - in principal direct de la om la om prin respiratie si intr-o masura foarte mica indirect prin colectarea virusului la atingerea unor suprafete.
      Corolar - mastile ajuta, chiar si alea de carpa. Toate tarile care au introdus obligativitatea purtarii mastilor au acum o retragere vizibila a epidemiei. Noi inca ascultam tampeniile lui Streinu Cercel si in loc sa dam masti populatiei, dam amenzi cu sutele de mii.
      Nicaieri in lume nu a fost dementa asta cu amenzile date nu pentru incalcari ale regulilor de distantare, ci pentru ca declaratiile nu-s completate corect.
      Noi dezinformam, cultivam frica si dam amenzi.
      Dar toate vin cu niste costuri si mai devreme sau mai tarziu lumea va intelege ca a fost mintita si prostita.
    • +4 (8 voturi)    
      ... (Vineri, 17 aprilie 2020, 15:43)

      cartograful [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      @asavreau...e vorba in principal de instruirea folosirii mijloacelor de protectie personala (PPE) + alte echipamente si proceduri. Ar trebui sa fie procedura anuala. Medicii romani nu sunt instruiti nici sa acorde primul ajutor.
      In plus, nu orice virus sau bacterie se transmite la fel, am vbit atat cu medici care desconsidera Covid-ul asumanduri riscuri ne-necesare cat si la polul opus cum era nebuna aia de la Suceava cu "nu mai scapa nimeni, e de pe alta lume" care-s in stare sa creada ca se transmite si daca te uiti la bolnav.
      Deci da, trebuie facut instructaj saptamanal conform ultimelor date cunoscute. Peste instructaj e liber oricine sa-si ia masuri suplimentare cf. cunostintelor si judecatii profesionale, estimarii riscului (una e sa fii rezident de 25 de ani, sanatos si alta sa fii un medic in varsta, fumator, ceva obezitate sau diabet), etc.
      Si instructaj ar trebui facut si cu populatia, marea majoritate poarta masca asezata vai de capul ei, nu inteleg ce inseamna sa nu mai stai umar la umar, etc.
    • +1 (3 voturi)    
      vai "saracii" !!!! (Vineri, 17 aprilie 2020, 17:27)

      exilatul [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      le trebuie "instructaj" acum , dar la luat spaga nu au nevoie ....am 5 medici in neamurile din ro ( unchi , veri , nepoti ) plus un "fost manager de spital" si stiu cum merge treaba in mocirla aia...dupa politicieni sunt cei mai corupti din tara aia , ii depasesc pe cei din administratie si invatamint....
  • +1 (11 voturi)    
    selectie naturala (Vineri, 17 aprilie 2020, 14:45)

    Dedalus [utilizator]

    Am spus acest lucru inca de acum o luna: medicii trebuie instruiti cum sa lucreze in mediu contaminat.

    Cu exsceptia celor de boli infectioase, ceilalti au doar notiuni elementare in domeniul lucrului in mediu contaminat. Nu au avut de ce sa acumuleze astfel de cunostinte, de aceea nici nu le au. Nu e vina lor!

    Dar nimeni nu a facut vreo instruire cu medicii.

    ===

    Aceasta ignorare a instgruirii vine din credinta stupida a romanului ca el le stie pe toate.

    Romanii nu dau doi bani pe invatatura, pe educatie. Nici can krapa sufocati pe paturi de spital nu pricep ca li se trage (si) din lipsa educatiei.

    ===

    Cetatenii nu au nici cea mai mica idee ce este un virus.

    Majoritatea nu stiu nici propriile lor organe interne, nu stiu sa se spele pe maini si nici sa se stearga la c... (vorbesc serios)

    Notiunile de igiena au disparut din scoli si din familii in urma cu doua decenii.

    Tot romanul trebuie sa stie subordonate, principale, sa stie in cat timp sapa 3 muncitori un sant daca, 6 il sapa in 5 ore. Dar nimanui nu-i pasa daca stiu sa se spele pe maini!

    ===

    La fel si medicii - nu ne dam seama ca medicul nu e lucrator la sapa, sa stie sa sape si gata. Exista specializare, fiecare medic isi stie specialitatea sa, nu se pricepe la toate.

    Dar pentru bizonul roman specializarea nu incape in creier, asa ca nu se gandeste la instruire.

    E o selectie naturala si asta, sa lasi imbecilii sa piara.
    • -1 (1 vot)    
      Tu când ne părăsești? (Vineri, 17 aprilie 2020, 17:38)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      Știi că ești pe listă, nu?
      • -1 (1 vot)    
        tremuri, de-aia mi-ai raspuns (Vineri, 17 aprilie 2020, 22:20)

        Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui prec

        Tie-e frica de moarte, asa e?

        Asa si trebuie, sangele de iapa nu te vindeca de coronavirus, garantat. :-)
  • +4 (8 voturi)    
    mda (Vineri, 17 aprilie 2020, 15:07)

    noi2013 [utilizator]

    pai cine sa ii instruiasca cand marii specialisti ai neamului sunt toata ziua la televizor si in ziare cu declaratii care mai de care mai absurde?!
  • +2 (8 voturi)    
    6+5 ani de medicina sunt insuficienti (Vineri, 17 aprilie 2020, 15:46)

    xolv [utilizator]

    sa-i instruim acum pe saracii amatori.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by