​Lucrul cel mai greu de acceptat de pacienții infectați cu coronavirus internați în spitalele din România, în afara infecției cu un virus despre care se știu deocamdată puține lucruri, este acela că absolut nimeni dintre cei dragi nu îi poate vizita pe perioada spitalizării, explică Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Dr. Adrian MarinescuFoto: Hotnews

Adrian Marinescu mai spune că infecțiile cu coronavirus nu vor dispărea pur și simplu, dar sunt șanse mari ca, dacă măsurile de distanțare și iginenă sunt respectate strict, peste o lună să înceapă să scadă numărul de îmbolnăviri.

Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde lucrează medicul Adrian Marinescu, a fost primul spital din România care a tratat pacienți infectați cu coronavirus.

Faptul că pacienții infectați nu pot fi vizitați de cei dragi în spital, fiind complet izolați, este unul dintre lucrurile cel mai greu de acceptat de către aceștia: "Este o situație pe care chiar dacă o înțelegi, e greu să o accepți", subliniază Adrian Marinescu. "Cu siguranță că nimeni nu acceptă ușor și oricine ar fi într-o astfel de situație, până la urmă și medicii, asistenții pot fi pacienți. Nu este o situație pe care să o accepți ușor. Chiar dacă o înțelegi, e greu să o accepți."

"Te trezești că ești internat în spital, că la tine vine doar personalul medical, și în momentul în care vine, arată așa cum arată cosmonauții. Adică și percepția e diferită. Nu știi cum o să evolueze, nu știi foarte mult despre infecția virală. Și atunci este foarte clar că e o dublă componentă, medicală și psihologică", spune medicul Adrian Marinescu.

Ce reacții au cei care află că sunt infectați

Mulți dintre cei care sunt infectați cu virusul au în primul rând o reacție de teamă, povestește Adrian Marinescu: "Așa cum spuneam mai devreme, sunt lucruri pe care nu le cunoști și când ai un necunoscut, când ai ceva în față și nu știi ce te așteaptă, lucrurile sunt complicate în plan psihologic. Doar că noi încercăm să le explicăm, să aibă informații, să comunicăm în permanență, în așa fel încât lucrurile să se desfășoare cât mai ușor și în planul psihologic. Nu numai medical, ci și psihologic, lucrurile trebuie să meargă bine. Aceste două aspecte trebuie să meargă întotdeauna împreună."

În plus, orice pacient internat are posibilitatea de a lua legătura la orice oră din zi și din noapte cu personalul medical, este monitorizat în permanență. "Există o conectare 24 din 24", dă asigurări medicul Adrian Marinescu.

Priveliște din salonul unui pacient internat la Matei Balș

Imposibilitatea de a fi vizitați de cei dragi în spital, o noutate pentru mulți pacienți infectați în această perioadă cu coronavirus, nu reprezintă însă o noutate și pentru medicii specializați în boli infecțioase: "Noi avem experiența bolilor infecțioase, și anume experiența care spune că bolile cu risc mare de transmitere în mod clar presupun o limitare a numărului de aparținători. Același lucru se întâmplă și dacă vorbim despre o hepatită alimentară, și dacă vorbim despre tuberculoză etc. Cumva, noi avem o experiență, dar pentru populație, care nu era obișnuită cu astfel de lucruri, în momentul în care persoana respectivă este infectată, e foarte greu de realizat că ai un program total diferit, o viață foarte diferită în intervalul în care stai în spital. Acesta este motivul pentru care există și ajutor din partea psihologilor, psihologii sună destul de des, există niște telefoane care sunt puse la dispoziția pacienților în orice moment, tocmai pentru a ajuta să le fie mai ușoară șederea."

La Institutul Matei Balș există mai multe variante pentru a atenua această problemă: psihologi angajați, care sunt la dispoziția pacienților, lucru care se întâmpla și înainte de epidemia de COVID-19. De asemenea, există, separat, și linii telefonice care pot fi accesate, "în așa fel încât orice pacient care e infectat, în momentul în care este internat în spital și nu numai, și când este în perioada de convalescență, poate lua ușor legătura cu un psiholog. Oricând o poate face", spune medicul Adrian Marinescu.

Virusul nu va dispărea, dar peste o lună ar putea scădea numărul de îmbolnăviri

Medicul Adrian Marinescu mai spune că, dacă este să mergem pe o prognoză pozitivă și dacă măsurile de distanțare socială vor fi respectate, peste aproximativ o lună, în a doua jumătate a lunii mai, "ar trebui să începe să avem o scădere a numărului de îmbolnăviri. Asta înseamnă că undeva din a doua parte a lunii mai am putea vorbi de o relaxare a măsurilor de acum, relaxare care să se facă treptat și care să se facă urmărind în permanență cifrele și datele."

Testare coronavirus

Adrian Marinescu subliniază însă că infecția cu coronavirus nu va înceta, nu va fi un moment când se va încheia și nu vom mai avea nicio îmbolnăvire, "ci o să se întâmple treptat, o să fie o scădere, în așa fel încât vor rămâne măsurile generale de igienă, vor rămâne unele lucruri de făcut, și asta se va discuta la acel moment. Dar pentru noi, ca orizont de așteptare, dacă respectăm aceleași măsuri cum am făcut-o și până acum, în a doua jumătate a lunii mai, către 1 iunie, lucrurile se vor relaxa în mod cert."

"Dar pentru noi, ca orizont de așteptare, dacă respectăm aceleași măsuri cum am făcut-o și până acum, în a doua jumătate a lunii mai, către 1 iunie, lucrurile se vor relaxa în mod cert", spune medicul Adrian Marinescu.

"Paștele va fi în suflet, nu în plan fizic"

Pentru ca această prognoză optimistă să se poată adeveri, medicul Adrian Marinescu spune că în perioada următoare este foarte important ca regulile de igienă și măsurile de distanțare socială să fie respectate cu strictețe: "Din păcate Paștele va fi în suflet și în planul spiritual și nu în planul fizic, trebuie să înțelegem că există un risc de apariție a unui alt număr mare de îmbolnăviri dacă nu facem asta."

"Ne interesează, de asemenea, concetățenii care vin din afara României, și ar fi important ca ei să nu o facă în perioada asta, pentru că un număr mare de intrări la nivelul graniței României ar putea să aducă probleme", adaugă medicul Institutului Matei Balș.

Adrian Marinescu atrage, de asemenea, atenția că este foarte importantă evitarea apariției unor noi focare, precum cel de la Suceava, care "ar putea să încurce un pic lucrurile".

"Ar trebui să plecăm de la ideea că vorbim de un virus care până de curând era necunoscut"

Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București a fost primul spital din România care a tratat pacienți infectați cu coronavirus.

Medicul Adrian Marinescu amintește că vorbim despre un virus care până de curând era necunoscut, "pentru care experiența oricum este limitată și în momentul ăsta, astfel că, chiar dacă am lămurit clar că în cele mai multe dintre cazuri el nu este un virus ucigaș, că de cele mai multe ori pacienții fie sunt asimptomatici, fie au niște forme ușoare-medii, ceea ce înseamnă că se vindecă, sigur că există și forme severe, într-un procent care variază la nivel global. În România, acest procent este în limite rezonabile."

"Dintre pacienții severi, din păcate, unii ajung în stare critică și unii ajung și la deces. Și am constatat ceea ce se întâmpla și la nivel mondial s-a repetat și în țara noastră - de cele mai multe ori, vorbim de persoane care aveau un risc clar de a face o formă severă: persoane în vârstă, persoane cu boli cronice, boli cardiovasculare, respiratorii, oncologice, renale, diabet și aș aminti și fumătorii, care au boli respiratorii cronice", mai spune Adrian Marinescu.

Medicul Institutului Matei Balș subliniază, de asemenea, că "Spuneam că e un virus despre care nu știm foarte mult, în așa fel încât întotdeauna vorbim și despre o componentă psihologică: în afară de partea medicală, pacientul are întotdeauna o mare încărcătură în plan psihologic, atât pacientul cât și personalul medical. Și ne putem da seama având următoarea imagine de ansamblu: pacientul ajunge în spital, știm foarte bine că în momentul de față, toți pacienții infectați sunt internați. Încă nu am ajuns în punctul în care cei care au forme ușoare și asimptomatice să fie tratați acasă."

Medicii se tem de coronavirus?

L-am întrebat pe medicul Adrian Marinescu dacă medicii au sau au avut momente când s-au temut de acest virus, mai ales că în spitalul unde lucrează au ajuns primii pacienți din România: "Eu cred că în momentul în care am ales să facem meseria asta, am plecat de la ideea că nu trebuie să existe teamă sau frică și că va exista în unele situații, precum cea de față, îngrijorare. Adică eu cred că personalul medical este îngrijorat, foarte îngrijorat de situația de acum, își ia în calcul riscurile, situațiile, faptul că unii pacienți poate vor avea o evoluție nefavorabilă, dar e foarte important ca lucrurile să fie făcute cu calm și să rămână într-un echilibru. Pentru că așa cum spuneam, legat de personalul medical, mai ales de personalul medical, dar nu numai, panica și, în general, teama, nu numai că nu ne ajută, dar aceste lucruri ne duc în situația în care greșim ușor. Adică putem face greșeli din cauza panicii."

Medicul Adrian Marinescu

El mai spune că în acest moment "lucrurile s-au așezat mai bine, pentru că există deja experiență - chiar dacă este vorba despre o experiență scurtă, de câteva luni. Dar a fost o experiență atât de intensă încât personalul medical știe cu atât mai mult în momentul ăsta ce are de făcut. Vorbim aici despre personalul de la boli infecțioase, care a avut situații asemănătoare și în trecut și este mai bine pregătit la acest capitol. Gândiți-vă că aproape în fiecare an am vorbit despre epidemie de gripă și au fost și situații grele, dacă ne aducem aminte, cu foarte multe cazuri și cu cazuri severe. Chiar dacă este cu totul diferită de ceea ce a fost înainte, această pandemie ne-a găsit cumva pregătiți, cu temele făcute, astfel încât ne-am adaptat mult mai ușor."

Medicii specializați în boli infecțioase au fost, în mod firesc, mai pregătiți și au știut mai bine la ce să se aștepte, mai spune Adrian Marinescu: "Într-adevăr, în spitalele multidisciplinare, medicii de alte specialități sigur că au o problemă pentru că nu au venit în contact cu boli infecțioase, cum este situația de acum, astfel că lucrurile par mult mai grele. Totuși, eu cred că aceste spitale suport sunt ajutate în permanență de medicii infecționiști, cum se întâmplă la noi în raport cu Spitalul Colentina, iar când mă refer la ajutor mă refer la ajutorul logistic, la ajutorul medical, adică toate planurile sunt importante. În așa fel încât prin săptămânile care urmează, și care vor fi mult mai grele, până când va veni o revenire la viața normală, să se poată trece mult mai ușor. Pentru toată lumea, nu numai pentru medicii infecționiști."

"În România lucrurile sunt ținute sub control, în comparație cu multe țări din Europa"

Chiar dacă România este în acest moment pe un trend ascendent în privința numărului de îmbolnăviri, lucrurile sunt ținute sub control în comparație cu ce se întâmplă în multe țări din Europa și din lume, subliniază Adrian Marinescu: "Nu mă refer la scenariul cel mai prost, legat de Italia sau de Spania, ci și de celalalte țări, de Olanda, Marea Britanie, Israel, Statele Unite și așa mai departe. Astfel că numărul de îmbolnăviri la noi, raportat la populație, este mai mic. Asta înseamnă, din punctul meu de vedere, că măsurile au fost luate destul de repede și că populația, în mare parte, a știut să le și urmeze."

Medicul Adrian Marinescu a explicat de asemenea că, atunci când vedem statisticile din România și ne uităm la numărup persoanelor vindecate, "nu înseamnă că în afara acelui număr, care este relativ mic, restul persoanelor nu se vindecă, ci perioada de spitalizare poate fi îndelungată. Până când se face raportarea persoanelor vindecate, oriunde în lume există un interval de timp".

Rata de supraviețuire și de vindecare rămâne una mare, cam de 96%, iar cei mai mulți dintre pacienți se vindecă fără să rămână cu sechele, subliniază Adrian Marinescu: "Ce trebuie să înțelegem noi este în felul următor: din 100 de pacienți, în afara celor care ajung din păcate la deces, care sunt un procent foarte mic, ceilalți, într-un interval de timp, se vindecă. E adevărat că formele severe pot să ducă la niște complicații respiratorii, pulmonare, care să rămână cu evoluție cronică. Adică pacienții care au avut forme severe pot rămâne cu niște sechele pulmonare. Dar, oricum, se vindecă, toți ceilalți, un procent mare, cam 96% se vindecă, iar rata deceselor este undeva la 4%. Iar marea majoritate, în afara celor cu forme severe, se vindecă fără sechele, fără complicații, iar lucrurile revin la situația dinainte", este mesajul medicului.