Indemnizație lunară acordată de statul român urmașilor personalului medical decedat ca urmare a infectării cu coronavirus - soț supraviețuitor, părinte sau copil (până la majorat sau până la momentul terminării studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani). Măsura este prevăzută într-un proiect de lege depus de USR la Parlament.

Test pentru coronavirus - COVID-19Foto: Profimedia Images /Hector RETAMAL/AFP

Până acum, numărul cadrelor medicale infectate cu coronavirus în România este de ordinul sutelor, dar în rândul lor nu s-a înregistrat niciun deces. Vinerea trecută, o asistentă medicală în vârstă de 54 de ani a murit la Constanța. Aceasta nu tratase însă pacienți cu coronavirus, ci se infectase în timpul unei vacanțe în Turcia, potrivit autorităților. Femeia suferea și se alte afecțiuni, printre care obezitate morbidă.

Proiectul de lege depus de USR la Parlament vine după ce și senatorii PSD au depus, zilele acestea, un proiect ce prevede acordarea unei pensii de urmaș, asistenţă medicală gratuită, scutire la plata impozitului pe teren și ajutor de înmormântare pentru copiii cadrelor medicale care mor în epidemia de coronavirus.

Proiectul USR a fost inițiat de Stelian Ion, Cristian Seidler, Adrian Wiener, Emanuel Ungureanu, Silviu Dehelean și Allen Coliban, toți 6 parlamentari USR.

El se adresează urmașilor personalului medical - medic, asistent medical şi moaşă care acordă servicii medicale, personalul paramedical, ambulanțierul, indiferent de forma de exercitare a profesiei - implicați în activitatea de combatere a pandemiei de coronavirus COVID – 19.

Prin urmași se înțelege, potrivit proiectului de lege, "persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia".

  • Cine sunt beneficiarii și cum ar urma să se calculeze indemnizația

Urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus COVID – 19 ar urma să primească o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce sunt aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel:

  • a) soţ supravieţuitor - un coeficient de 1,10;
  • b) părinte - un coeficient de 1,10;
  • c) copil - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află.

Drepturile acordate conform acestei legi ar urma să nu fie considerate venituri și să nu fie impozitate, mai prevede proiectul de lege.

Sumele ar urma să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

În cazul în care legea va fi adoptată de Parlament și promulgată de șeful statului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Sănătății va trebui să elaboreze normele metodologice de aplicare, ce ar urma să fie aprobate prin Hotarâre de Guvern.

  • Inițiatorii proiectului: Un minim confort psihologic îi poate determina pe medici să se dedice mai bine actului medical în lupta cu coronavirusul

"Viteza de răspândire a acestui virus și agresivitatea cu care se manifestă au făcut ca printre primele și cele mai numeroase victime să îi cadă cei care fac parte din categoria personalului medical. În România situația este cu atât mai gravă cu cât acest personal medical este nevoit să lupte în prezent contra acestei pandemii fără echipamente corespunzătoare de protecție. Riscurile majore la care este supus personalul medical sunt evidente.Fără a încerca să suplinim în vreun fel nevoia urgentă de dotare cu echipamente corespunzătoare, apreciem că medicii trebuie să aibă minimul confort psihologic ca în cazul înfectării și al decesului familia, și în special copiii, să fie ajutați ulterior de stat", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

"Un astfel de sprijin este absolut firesc pentru niște persoane care își riscă viața pentru a salva la rândul lor alte vieți. Acest minim confort psihologic îi poate determina pe medici să se poată dedica mai bine actului medical pe care îl au de realizat în lupta cu coronavirusul", mai arată inițiatorii proiectului de lege, în expunerea de motive.