​Garantarea libertății de exprimare și securitatea juridică sunt esențiale în aceste vremuri incerte și nu a fost nicicând mai important ca jurnaliștii să fie în măsură să își desfășoare activitatea în mod liber și cu exactitate, astfel încât să combată dezinformarea și să le asigure cetățenilor accesul la informații vitale, spune președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der LeyenFoto: Comisia Europeana

"În ultimele săptămâni, mai multe guverne din UE au luat măsuri de urgență pentru a face față crizei sanitare cauzate de răspândirea coronavirusului. Trăim vremuri extraordinare, iar guvernele trebuie, în principiu, să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa rapid și eficient cu scopul de a proteja sănătatea publică a cetățenilor noștri", afirmă Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Ea spune că "este extrem de important" ca măsurile de urgență să nu fie în detrimentul principiilor și valorilor fundamentale prevăzute în tratate și că "democrația nu poate funcționa în lipsa unor mijloace de informare în masă libere și independente".

  • "Garantarea libertății de exprimare și securitatea juridică sunt esențiale în aceste vremuri incerte. Nu a fost nicicând mai important ca jurnaliștii să fie în măsură să își desfășoare activitatea în mod liber și cu exactitate, astfel încât să combată dezinformarea și să le asigure cetățenilor noștri accesul la informații vitale.
  • Eventualele măsuri de urgență trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și strict proporțional, nu trebuie să dureze la nesfârșit. În plus, guvernele trebuie să se asigure că asemenea măsuri fac obiectul unor examinări periodice.
  • Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape, într-un spirit de cooperare, aplicarea măsurilor de urgență în toate statele membre. Trebuie să colaborăm pentru a depăși această criză. Pe această cale, vom susține valorile noastre europene și drepturile omului”, mai afirmă președintele Comisiei Europene.

Comunicarea dintr-o singură direcție în România, în vremea COVID

În România, comunicarea privind situația cazurilor de coronavirus este făcută exclusiv de către Grupul de Comunicare Strategică și prin declarații susținute periodic de autorități la Ministerul de Interne, de regulă pentru a anunța noi restricții impuse ca urmare a stării de urgență. În majoritatea cazurilor este vorba despre declarații de presă, fără ca jurnaliștii să poată pune întrebări.

Din 21 martie, autorităților locale le-a fost interzis să mai furnizeze vreo informație privind numărul de teste COVID – 19 efectuate, numărul de persoane depistate pozitiv, al persoanelor decedate sau date despre starea de sănătate a pacienţilor cu coronavirus.

Prefecţii din România au primit de la secretarul de stat din MAI Gheorghe Sorescu un document prin care au fost anunţaţi că nu mai au voie să comunice informaţii despre pacienţii confirmaţi cu noul coronavirus. Prefecţii au voie să informeze doar despre măsurile luate pentru a preveni răspândirea coronavirusului, despre amenajarea unor locuri de carantină fără a indica adresa sau despre măsurile de ordine publică. Măsurile sunt valabile şi pentru prefectul Capitalei.

Măsura a venit la o zi după ce harta oficială cu cazurile de infectări din județe a fost eliminată din tabloul interactiv realizat pentru public.

Institutul Național de Sănătate Publică, la decizia Grupului de Comunicare Strategică, nu mai publică harta cazurilor pe județe, însă pune la dispoziția publicului date despre situația persoanelor în carantină sau în izolare din fiecare județ.

De asemenea, din 19 martie Grupul de Comunicare Strategică publică doar o singură informare pe zi, la ora 13.00 privind numărul cazurilor de îmbolnăvire.

Mai multe asociații civice, în frunte cu asociația geo-spatial.org, au transmis un manifest Guvernului în care cereau publicarea completă a datelor privind evoluția pandemiei Covid-19 pe teritoriul României. În manifestul susținut de 14 asociații civice se preciza că „actorii civili pot aduce o semnificativă contribuție în procesarea și vizualizarea datelor, în fluidizarea fluxului informativ către public”.