Profesorii de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București) au realizat modelarea statistică pentru primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România și au ajuns la la concluzia că pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene. Însă magnitudinea diferă, numărul de cazuri din România fiind inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare.
Modelarea statistică a fost realizată de Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean.
Studiul a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).
Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior.
Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.
Concluziile cercetărorilor de la Universitatea din București, pe baza folosirii de modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc):
(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;
(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.
(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)
(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).
(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români (vezi Figura 3).
(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați – vezi Figura 2).
Figura 2 - Rețeaua persoanelor infectate cu COVID-19
Notă. Rețeaua ilustrată este construită pe baza primelor 109 cazuri confirmate de infectare. Se poate observa numărul extrem de scăzut de lanțuri pe care virusul a circulat
Figura 3 - Circulația COVID-19 în România prin intermediul coridoarelor de migrație
Notă. Figura ilustrează țările din care s-au întors persoanele infectate cu COVID-19 în România. Acronimele fac referire la: DEU – Germania, GRB – Marea Britanie, US – Statele Unite ale Americii, AUT – Austria, FRA – Franța, ITA – Italia, POL – Polonia, EAU – Emiratele Arabe Unite, ISR – Israel, XXX – sursă indisponibilă în datele oficiale făcute publice.
---
Vezi și:
1
3
