Cosmin Marinescu: Corona-Economy- de la criză la refacerea încrederii

de DP     HotNews.ro
Luni, 16 martie 2020, 8:48 Actualitate | Coronavirus


Cosmin Marinescu
Foto: Hotnews
Corona-Economy este, deja, marea provocare pentru economia anului 2020, dar și pentru establishmentul politic la nivel global. Evoluțiile din ultima perioadă sunt cât se poate de serioase, chiar ingrijorătoare pentru mai multe sectoare, de unde și nevoia unei reacții de răspuns coordonat în materie de politică economică. Coronavirus este "lebăda neagră" care a gripat economia, fulgerător și aproape la scară globală, scrie Cosmin Marinescu, consilier prezidențial pe probleme economice al Președintelui, pe blogul personal. Însă, din partea economiștilor, suprinzătoare sunt tocmai interpretările extreme atribuite impactului de Coronavirus estimat în economie.

Este vorba, pe de o parte, de abordarea minimalistă, care a marginalizat implicațiile economice ale epidemiei de coronavirus. În ciuda vitezei de propagare, care a făcut salturi rapide din China în Europa, cu implicații evidente în orice context bazat pe integrare economică, au fost formulate totuși așteptări de impact minim asupra economiei noastre, dincolo de logica esențială a prudenței și a responsabilității.

Pe de altă parte, avem de-a face cu abordarea maximalistă, care pare să plaseze criza coronavirus in cheia intervenționismului statal cu efecte adverse pentru libertatea individuală. Surprinzătoare sunt și aceste interpretări anti-intervenționiste, în virtutea cărora drepturile și libertățile fundamentale ale individului ar avea de suferit, odată ce guvernele aplică proceduri “de criză” pentru a face față… crizelor. Sigur că viitorul poate surprinde și asemenea temeri, însă este greu de crezut că prezentul ar putea ierta greșelile.

Este deja evident că, în prima parte a anului 2020, trebuie să ne obișnuim cu această stare de Corona-Economy. Însă scenariile de criză economică trebuie tratate cu responsabilitate, pentru a înțelege și gestiona eficient consecințele imediate asupra unor activități și sectoare economice: distribuția de bunuri și servicii, transporturile de persoane, turismul, criza de încredere în plan financiar, sau griparea mai generală a activității economice, pe fondul prăbușirii cererii.

Totodată, trebuie să fim pregătiți și în privința unor consecințe mai profunde, astăzi probabil invizibile, dar care vor conta în viteza revenirii la normalitate, prin restabilirea încrederii, a apetitului investițional și a poftei de viață în societate.

Independent de forța instrumentelor economice de intervenție, este important să înțelegem că nicio țară nu este pe deplin pregătită să facă față unei explozii a deficitului de încredere. Tocmai de aceea, încrederea este cel mai important activ în gestiunea situațiilor de criză, în asigurarea stabilității sistemului economic și a unei minime predictibilități în revenirea acestuia.

În această privință a restabilirii încrederii, în primă instanță sunt esențiale regulile și capacitarea de a impune reguli adecvate în condiții de criză, atât ca exercițiu administrativ, cât și ca ordine socială adaptată informal situațiilor de criză.

În actuala paradigmă tehnologică și de mobilitate, economia modernă a devenit un organism complex, expus mai mult ca niciodată riscurilor de contagiune. Tocmai de aceea, înainte de a lansa, sub emoția momentului, pachete de “imunizare generală”, soluțiile trebuie orientate cu prioritate asupra sectoarelor direct afectate, prin măsuri punctuale, care să diminueze efectele de contagiune la nivelul altor sectoare economice. Chiar dacă organismul economic este slăbit, trebuie asigurată funcționarea acestuia, prevenite blocajele de amploare și transmise semnale de încredere pentru mediul de afaceri.

În ultimă instanță, criza de încredere este mai periculoasă decât criza economică per se, date fiind prăbușirea apetitului investițional și sentimentul depresiv care a cuprins piețele financiare la scară globală. Însă, dacă încrederea economică se năruie, injecțiile financiare ad-hoc, lipsite de temei structural, nu reprezintă decât dopaj superflu, care pot arunca piețele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea încrederii, predominant în sens calitativ, nu doar cantitativ.

Recent, în interval de doar o săptămână, așteptările economice au trecut din registrul minimalist în cel al recesiunii preconizate. Următoarele două trimestre vor purta, apăsat, amprenta incertitudinilor și a efectelor de contagiune.

În planul fluxurilor externe, de exemplu, Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, iar ceilalți parteneri europeni par și ei cuprinși de febra Corona-Economy.

Prognozele economice sunt și ele supuse volatilității. Este foarte greu de spus dacă revenirea va fi în formă de V, de U sau de L, caz în care economia va suferi daune profunde, cu efect structural semnificativ.

Însă știm sigur că această Corona-Economy se va resorbi, mai devreme sau mai târziu, pe măsură ce acțiunile autorităților vor atenua răspândirea epidemiei și va avea loc refacerea încrederii în societate.

Soluțiile medicale pot preîntâmpina agravarea problemelor economice, în timp ce soluțiile economice nu rezolvă, prin ele însele, problemele medicale ale epidemiei de coronavirus.

Însă treptat, prin concursul ambelor categorii de soluții, și organismul economic își va recăpăta vitalitatea, probabil cu un plus de imunizare, cu mai puțină globalizare și, eventual, cu noi lecții învățate de responsabilitate în planul acțiunii sociale.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2033 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by