Mulți copii care au simptome precum vărsături, diaree și iritabilitate sunt diagnosticați cu alergie la laptele de vacă. Acest lucru se întâmplă din cauză că sistemul lor imunitar reacționează exagerat la proteinele din laptele de vacă. De fiecare dată când copilul consumă acest aliment, corpul identifică proteinele drept invadatori și se străduiește să le neutralizeze. Acest lucru declanșează o reacție alergică, în timpul căreia sunt eliberate diverse substanțe chimice, inclusiv histamina.

Alergia la lapte a copiilor dispare de regulă înainte de 3 aniFoto: © Vladimir Komok | Dreamstime.com

La ce trebuie să fie atenți părinții și ce ar trebui să facă detaliem mai jos:

Bebelușii cu alergie la lapte prezintă adesea primele simptome la câteva zile sau săptămâni după ce primesc pentru prima dată formulă pe bază de lapte de vacă. Sugarii alăptați pot prezenta simptome atunci când mama lor consumă produse lactate.

Evitarea laptelui și a produselor lactate este tratamentul principal pentru alergia la lapte. Din fericire, majoritatea copiilor scapă de această problemă până la vârsta de 3 ani.

Alergia la laptele de vacă este destul de rar întâlnită și apare cel mai adeasea în copilărie. Potrivit unui raport publicat de JAMA Pediatrics, deși se raportează că 14% dintre bebeluși sunt alergici la laptele de vacă, aproximativ 1% au această afecțiune, de fapt.

Tipuri de alergie la laptele de vacă

Există două tipuri de alergie la laptele de vacă, în funcție de modul în care reacționează sistemul imunitar. Simptomele imediate sunt cauzate de imunoglobulina E (numită IgE). De obicei, aceste simptome alergice apar în câteva minute de la consumul de lapte de vacă sau în decurs de două ore. Acest tip de reacție este descris ca alergie alimentară mediată de IgE.

Celălalt tip de alergie la lapte apare când simptomele sunt întârziate și sunt cauzate de o altă componentă a sistemului imunitar care reacționează într-un mod diferit. Acest tip de reacție este descris ca alergie alimentară non-IgE mediată și este cel mai comun tip. Simptomele se dezvoltă, de obicei, de la două la 72 de ore după consum. Dacă laptele de vacă nu este eliminat din dietă, sistemul imunitar va continua să producă astfel de simptome pe parcursul zilelor sau chiar săptămânilor.

Ritmul în care apar simptomele va ajuta la identificarea tipului de reacție. În cazul simptomelor întârziate, diagnosticul este mai dificil de stabilit.

Este rar, dar posibil să existe inclusiv co combinație de simptome mediate IgE și întârziate (non-IgE).

La ce simptome ar trebui să fie atenți părinții

Alergia la laptele de vacă declanșsează o gamă largă de simptome, afectând în mod obișnuit pielea, tractul gastrointestinal și tractul respirator. Cele care implică tractul respirator apar adesea însoție de alte simptome.

Simptome mediate de IgE (acestea sunt acute și apar mai rapid):

• Reacții cutanate: mâncărime, roșeață a pielii, erupție bruscă cu mâncărime (urticarie — fie într-un singur loc, fie pe întregul corp), sau umflături, cel mai adesea la nivelul buzelor, feței și în jurul ochilor;
• Reacții gastrointestinale: umflarea buzelor, limbii sau a bolții palatine, greață, vărsături, dureri abdominale sau diaree;
• Reacții respiratorii: mâncărime în nas, strănut, secreție nazală, congestie nazală, tuse, șuierat sau dificultăți de respirație.

Simptome non-IgE mediate (acestea nu sunt acute și apar tardiv):

• Reacții cutanate: mâncărime, roșeață a pielii sau eczemă;
• Reacții gastrointestinale: reflux gastric sau boala de reflux gastro-esofagian, scaune moi sau frecvente, sânge sau mucus în scaun, dureri abdominale, colici, constipație, refuzul alimentelor sau aversiune față de alimente, roșeață în zona perianală, oboseală;
• Reacții respiratorii: tuse, șuierat sau dificultăți de respirație.

În cazuri rare, poate apărea șocul anafilactic, ce necesită intervenție medicală de urgență deoarece poate fi fatal.

Alergie la laptele de vacă poate uneori duce la complicații din cauza malabsorbției sau a aportului insuficient de nutrienți. Copilul poate dezvolta anemie cronică prin deficit de fier sau poate avea probleme de creștere și dezvoltare.

De ce apare alergie la lapte

Toate alergiile alimentare sunt rezultatul unei disfuncții a sistemului imunitar. În cazul alergiei la lapte, sistemul imunitar identifică anumite proteine din lapte ca fiind dăunătoare, declanșând producerea imunoglobulinei E (IgE) pentru a neutraliza proteina (alergenul). Data viitoare când intri în contact cu aceste proteine, anticorpii IgE le recunosc și transmit semnale sistemului imunitar pentru a elibera histamină și alte substanțe chimice, provocând o serie de semne și simptome alergice.

Există două proteine principale în laptele de vacă care pot declanșa o reacție alergică:

• Cazeina, prezentă în partea solidă a laptelui care se coagulează;
• Zerul, prezent în partea lichidă a laptelui.

Alergia poate apărea atât la o singură proteină din lapte, cât și la ambele. Aceste proteine pot fi greu de evitat, deoarece se găsesc și în unele alimente procesate. Și majoritatea oamenilor care reacționează la laptele de vacă vor reacționa la laptele de oaie, capră și bivoliță. Mai rar, persoanele alergice la laptele de vacă sunt, de asemenea, alergice la laptele de soia.

Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta alergie la lapte:

- Prezența altor alergii. Mulți copii care sunt alergici la lapte au și alte alergii. Uneori, alergia la lapte poate apărea înaintea altor tipuri de alergii;

• Dermatita atopică. Persoanele care suferă de dermatită atopică, o afecțiune caracterizată prin inflamația cronică a pielii, prezintă un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare;
• Istoric familial. Riscul de a dezvolta alergie alimentară este mai mare pentru persoanele care au unul sau ambii părinți cu alergii alimentare sau alte tipuri de alergii sau afecțiuni alergice, cum ar fi rinita alergică, astmul, urticaria sau eczema;
• Vârsta. Alergia la lapte este mai frecventă la copii. Pe măsură ce copilul crește, sistemul său digestiv se maturizează, ceea ce face mai puțin probabilă reacția la lapte.

Teste pentru alergii

Părinții care bănuiesc că bebelușii lor ar putea suferi de alergie la proteina din laptele de vacă, ar trebui să meargă la medicul pediatru. Acesta va investiga istoricul familial al copilului pentru a verifica dacă există antecedente de alergii alimentare, astm, eczemă sau rinită alergică. Medicul va dori să afle toate detaliile despre simptomele prezente și când au apărut pentru prima dată.

Înainte de a confirma diagnosticul, ar trebui excluse alte afecțiuni care pot cauza simptome similare — cum ar fi intoleranța alimentară, alte alergii alimentare, boala Crohn, boala celiacă și refluxul gastroesofagian. Dacă medicul suspectează o alergie la proteina din laptele de vacă mediată de IgE, bebelușul va fi, de obicei, trimis la un specialist alergolog pentru un test cutanat prick și/sau un test de sânge pentru anticorpii IgE. Dacă este alergia se confirmă, atunci este necesară evitarea strictă a proteinei din laptele de vacă.

În cazul în care medicul consideră că poate fi vorba de o alergie la laptele de vacă non-mediată IgE, poate decide să nu trimită copilul la specialist decât dacă există îngrijorări legate de creștere sau dacă simptomele sunt acute sau severe. Pediatrul poate recomanda eliminarea laptelui de vacă din dieta copilului sau a mamei, dacă bebelușul este alăptat, pentru o anumită perioadă de timp, apoi reintrodus. Dacă bebelușul are alergie, simptomele vor dispărea în timpul perioadei de eliminare, apoi vor reveni.

h2. Ce e de făcut dacă bebelușul a fost diagnosticat cu alergie la laptele de vacă

Cel mai important lucru în cazul alergiei la laptele de vacă este excluderea completă a acestui aliment din dieta copilului. Pentru mamele care alăptează, acest lucru înseamnă că nu pot consuma produse lactate de niciun fel. Trebuie să excludă laptele, untul, brânza, iaurtul și înghețata, plus alte tipuri de preparate, cum ar fi cele de patiserie. Laptele de capră și de oaie conțin proteine similare cu laptele de vacă, așa că aceste produse sunt, de asemenea, interzise. Lactatele pot fi ascunse în alimente procesate sub diferite denumiri, așa că e important să verifici pe etichetă dacă există următoarele:

• Cazeină,
• Cazeinat,
• Cazeină hidrolizată,
• Lactoză,
• Lactoglobulină,
• Zaharuri din lapte,
• Zer,
• Sirop de zer îndulcit.

Asigurarea unei cantități adecvate de calciu și vitamina D poate fi o provocare atunci când sunt excluse lactatele. Este recomandat să întrebi medicul pediatru despre alte surse de calciu sau dacă e necesară administrarea unui supliment.

În cazul în care copilul este hrănit cu biberonul, pediatrul poate sugera o formulă specială, fără alergeni:

• Formule hidrolizate extensiv: aproximativ 90% din sugarii cu alergie la proteina din laptele de vacă tolerează formulele hidrolizate extensiv. Acestea sunt pe bază de lapte de vacă, având un conținut similar de nutrienți ca formulele obișnuite pentru sugari, însă proteinele sunt descompuse în părți foarte mici. Astfel, este mai puțin probabil ca sistemul imunitar al copilului să le recunoască;
• Formule de aminoacizi: pot fi recomandate când bebelușul întâmpină dificultăți în cazul formulei hidrolizate sau prezintă simptome severe, precum manifestări cutanate sau gastrointestinale grave sau a avut un episod de anafilaxie. Este important de menționat că nu toate formulele alternative, precum cele pe bază de soia, sunt sigure pentru sugarii cu alergie la laptele de vacă, deoarece acestea pot provoca, de asemenea, reacții alergice.

De asemenea, părinții vor primi recomandări privind introducerea graduală a unui regim alimentar fără lapte de vacă pentru copil. Având în vedere că laptele de vacă oferă o gamă largă de nutrienți esențiali, în special calciu, pediatrul va avea grijă ca cel mic să primească o cantitate necesară de nutrienți pentru creșterea sănătoasă.

Planul de management al alergiei nu se limitează doar la modul de hrănire a copilului, ci include și tratamente precum antihistaminice sau creme în cazul în care copilul dezvoltă eczeme.

Având în vedere că există șansa ca cei mici să scape de alergia la laptele de vacă pe măsură ce cresc, medicul va sugera evaluări regulate pentru a verifica dacă există o schimbare în toleranța la proteina din laptele de vacă. Studiile arată că majoritatea copiilor depășesc alergia la lapte non-mediată IgE înainte să împlinească trei ani.

Alergia la proteinele din lapte e diferită de intoleranța la lactoză

Laptele de vacă este compus din trei ingrediente principale - proteine, zahăr și grăsimi. În cazul alergiei, proteinele - numite cazeină și zer – sunt cele care declanșează reacția. Însă, zahărul (lactoza) din lapte poate provoca, de asemenea, simptome la unele persoane, fenomen denumit intoleranță la lactoză. Este important de menționat că intoleranța la lactoză și alergia la laptele de vacă sunt două afecțiuni diferite.

Există două tipuri de intoleranță la lactoză:

• 1. Intoleranța primară la lactoză este forma mai frecventă și apare din cauza unui nivel redus ale unei enzime denumite lactază, în sistemul digestiv. Această enzimă este necesară pentru a descompune zahărul din lapte, pe care corpul îl poate absorbi și utiliza. Pe măsură ce copiii cresc și beau mai puțin lapte, cantitatea acestei enzime scade treptat și natural. Simptomele abdominale încep să apară treptat atunci când este consumată lactoza din lapte. Aceste simptome pot include balonare, dureri abdominale, gaze și scaune foarte moi (diaree) - toate acestea pot fi observate și în cazul alergiei la laptele de vacă. Însă, acest lucru nu se întâmplă de obicei decât mai târziu în copilărie și este foarte puțin probabil să apară la sugari, care sunt grupul cel mai predispus să prezinte simptome de alergie la laptele de vacă;
• 2. Intoleranța secundară la lactoză apare la unii sugari și copii mai mari care au avut gastroenterită sau care au fost diagnosticați cu alte afecțiuni ale sistemului digestiv, cum ar fi boala celiacă. Aceste tulburări pot cauza deteriorarea temporară a sistemului digestiv și reducerea nivelurilor de lactază, rezultând simptome de intoleranță la lactoză. Aceasta este, de obicei, temporară și se remediază după o perioadă scurtă de timp.

Sursa foto: Dreamstime.com