Copiii cu risc de alergii au tendința să facă mai multe tipuri de reacții alergice pe măsură ce cresc – de la dermatită atopică, trecând prin alergii alimentare, până la rinita alergică și astm alergic, conform unei cercetări publicate recent în revista Pediatrics. Această tendință este recunoscută în alergologie drept „marșul atopic”.

Un copil cu dermatită atopică are un risc mare de alergii pe măsură ce creșteFoto: © Vasyl Rogan | Dreamstime.com

Studiul american a analizat fișele medicale ale unui număr de aproape 220.000 de copii din SUA, examinați între anii 1999 și 2020. Pe scurt, concluzia cercetării ar fi că „dacă un copil este diagnosticat cu o formă de alergie, probabilitatea de a dezvolta o a doua formă de alergie este mult mai mare comparativ cu copiii care nu au avut niciun episod alergic”, a explicat dr. David Hill, specialist în alergii pediatrice la Universitatea din Pennsylvania și unul dintre autorii studiului.

Ce manifestări alergice intră în marșul atopic și când apar

Conform studiului, dermatita atopică (eczema) este pe primul loc între manifestările alergice la copii. Erupția acesteia și petele uscate au apărut la peste 10% dintre copiii studiați, de regulă în jurul vârstei de 4 luni. Apoi, pe la 13 luni, vârfurile manifestărilor alergice sunt reprezentate de alergiile alimentare anafilactice și astm la copii, astmul apărând la mai mult de 1 din 5 copii.

La puțin peste 2 ani, cercetătorii au descoperit rate ridicate de rinită alergică (sau „febra fânului”, cum este cunoscută popular), la 19,7% dintre copii. Până la vârsta de aproape 3 ani (35 de luni), câțiva ar dezvolta esofagită eozinofilă, o afecțiune alergică rară, care provoacă inflamația esofagului, fiind a cincea manifestație alergică de-a lungul acestui marș atopic. O afecțiune recent adăugată marșului.

Ce este marșul atopic

Asociația Română de Educație în Alergii (AREA)explică marșul atopic care apare odată cu declanșarea dermatitei atopice. Conform AREA, dermatita atopică (eczema), o afecțiune comună în rândul copiilor mici, este un semnal că sistemul imunitar al copilului este hiperactiv și sensibil la mediul înconjurător. Altfel spus, dermatita atopică, ale cărei manifestări se văd pe piele – piele sensibilă se irită, devine roșie și apare mâncărimea – nu este doar o problemă de piele. Ea implică, de fapt, perturbarea barierei epiteliale – stratul exterior al pielii – pentru a permite alergenilor să declanșeze un răspuns imunitar. În acest punct, un diagnostic precoce și un tratament pentru eczemă, cu scopul de a restabili bariera cutanată, ar putea limita riscul de a dezvolta alergii în lanțul marșului atopic.

Altfel, povestea se complică. Apar alergiile alimentare, care transformă alimentele obișnuite în potențiale surse de disconfort și reacții. Diversificare începută precoce poate duce la dereglări care se vor perpetua, cu atât mai mult cu cât există deja un teren sensibil. Părinții vor face liste cu alimentele sigure și cele care nu sunt sigure, încercând să alcătuiască un meniu care să nu perturbe liniștea. Dar un copil cu teren alergic nu se va opri aici în manifestări. Urmează astmul alergic și rinita alergică. „Astmul alergic este o boală cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare (wheezing) și oboseală la efort. Rinita alergică, pe de altă parte, implică inflamația mucoasei nazale cu strănuturi și nas înfundat, transformând aerul primăvăratic într-un labirint de provocări. Acestea reprezintă o evoluție a marșului atopic, de la piele la sistemul respirator, arătând că marșul nu este doar un drum, ci un proces în continuă schimbare”, descrie AREA situația pe pagina lor de Facebook.

Esofagita eozinofilică. Un nou nivel al alergiilor

Ultima manifestare care apare în marșul atopic, esofagita eozinofilică (EoE), duce manifestările alergice la un alt nivel. Deși mai puțin cunoscută, aceasta este o afecțiune alergică pe termen lung, cu componentă imunologică, în care esofagul devine inflamat, ceea ce poate duce la dificultăți de înghițire, vărsături, arsuri la stomac, dureri în piept și de stomac. La copii, EoE se prezintă clinic prin dureri abdominale, stare de greață, vărsături i regurgitări frecvente, alimentație dificilă, retard de creștere. Reprezintă un nou nivel de complexitate în marșul atopic, legând problemele gastrointestinale de cele alergice.

Alunele, ouăle și crustaceele au fost cele mai diagnosticate alergii alimentare la copii, potrivit noului raport. În plus, peste 13% dintre copiii incluși în studiu au avut două sau mai multe afecțiuni alergice. De exemplu, peste 40% dintre persoanele cu astm bronșic au avut și febra fânului, iar aproximativ jumătate dintre cei cu astm au avut și alergii alimentare. „Aceste condiții au într-adevăr un impact dramatic asupra vieții copiilor”, a spus Hill. „Copiii cu alergii au risc mai mare să lipsească mult de la școală. Ei sunt mai predispuși la anxietate. Alergia alimentară poate duce la tulburări de alimentație”, atenționează specialistul.

Sursa foto: Dreamstime.com