În multe familii din România, drogurile sunt subiect tabu. Dincolo de faptul că unii părinți nu se simt confortabil să abordeze această temă cu copiii lor, trăiesc cu impresia că, nediscutând, îi protejează. Că dacă ar vorbi, le-ar da idei, le-ar stârni curiozitatea, i-ar trimite practic spre o astfel de experiență. Nimic mai fals, însă.
În vara anului 2023, în spațiul public s-au dezbătut o serie de evenimente șocante ce au avut la bază consumul de stupefiante: tineri luați cu ambulanța de la festivaluri după consumul de substanțe psihoactive, accidente mortale provocate de șoferi drogați și decese ale unor victime ale consumului de stupefiante. În aceste condiții, de ce am risca ignorând problemele în loc să aducem discuțiile în familie, alături de copiii ce se pregătesc sau au ajuns deja adolescenți?
Realitatea de zi cu zi, studiile, psihologii arată că, atunci când copiii nu primesc de la părinți anumite informații, vor căuta răspunsurile în cercul de prieteni, online sau în alte locuri. De cele mai multe ori, acolo vor găsi date distorsionate, incomplete, care pot determina exact comportamentul de temut, în cazul acesta creșterea tentației de a încerca/ consuma substanțe interzise.
Un ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA) pleacă de la premisa că cel mai important lucru este să le oferim copiilor/ adolescenților instrumente care să le crească propria capacitate de a rezista dorinței/ tentației de a experimenta consumul de droguri, cu precădere în perioada delicată în care ei fac tranziția de la copilărie la adolescență.
Absența unor legături afective puternice părinte-copil, un stil de educație agresiv, bazat doar pe restricții și interdicții, rigiditatea în gândire nu duc niciodată la decizii echilibrate din partea copilului devenit adolescent. Dimpotrivă. Prin urmare, soluția rămâne comunicarea sinceră, continuă, și sprijinul emoțional necondiționat dinspre părinte spre copil.
Corina Dobre, psihoterapeut care coordonează programe pentru adolescenți și părinți, spune că dincolo de a-i oferi copilului informații corecte despre consumul de droguri este important că părinții să îi explice schimbările care au loc în creierul lui în perioada adolescenței și cum îl predispun acestea către decizii pripite și periculoase. „Este important să știe că modificările ce au loc la nivelul cortexului prefrontal, zonă responsabilă de autocontrol și sisteme de recompense, îi influențează comportamentul, îl pot face să acționeze impulsiv și îl împiedică să evalueze corect pericolele, mai ales când este alături de prieteni, în contexte emoționale. Dar să știe și că părintele îi e alături, gata să îl înțeleagă și să discute oricând pe această temă”.
La fel de important este ca părinții să le spună clar copiilor care sunt valorile familiei privind această temă, care sunt limitele și opiniile lor în privința drogurilor și de ce sunt fermi în privința consumului. „Dacă eu, părintele, sunt clar în această privință și îi arăt asta în mod regulat adolescentului meu, în cele din urmă îi voi modela și lui convingerile și el le va transforma în propriile lui valori”, spune Corina Dobre.
Tipuri de abordări și efectele acestora
Există mai multe tipuri de a aborda această temă în familie, în funcție de vârsta copilului, personalitatea lui, informațiile pe care le deține deja, relația părinte- copil, anturaj etc. Părinții trebuie să aleagă ce li se potrivește, ținând cont de toate aceste variabile.
Pentru mulți părinți, cea mai la îndemână abordare este cea de tip șoc/ spaimă, în care copilului îi sunt prezentate cazuri de consum care au dus la tragedii. În ghidul citat mai sus, experții ANA arată însă că o astfel de expunere, însoțită de predici și propagandă bazată pe teamă, poate să fie lipsită de efect, iar tânărul să fie mai degrabă preocupat de pericolul abătut asupra altor personae decât asupra sa.
Nici abordarea exclusiv științifică, cu oferirea de date seci asupra problemei, nu e recomandată (ca abordare unică), ea ducând la îmbogățirea cunoștințelor, nu neaparat la schimbarea intenției de consum. De mare ajutor sunt abordarea afectivă și cea comportamentală, care înseamnă sprijin spre autocunoaștere, spre înțelegerea propriilor sentimente și ajutor pentru creșterea stimei de sine.
Teme pentru părinți: cum acționează drogurile asupra creierului
„Tu nu știi nimic!”- este replica preferată a adolescenților, aruncată părinților atunci când simt că nu au în ei un partener de comunicare. Când vine vorba de droguri, mulți dintre părinți chiar nu știu foarte multe, iar pentru a le oferi copiilor informații pertinente, când aceștia sunt dispuși să le asculte, părinții trebuie în primul rând să se informeze.
Iată cum acționează cele mai comune droguri și care sunt informațiile pe care le puteți comunica fiului/ fiicei, conform ghidului Agenției Naționale Antidrog:
- Canabis: Consumul de canabis generează la început euforie, apoi relaxare şi calm. Induce senzaţia de plutire şi relaxare, pierderea inhibiţiilor, a coordonării musculare şi a concentrării. Poate creşte ritmul cardiac, se înroşesc ochii şi creşte pofta de mâncare. Cantităţile mari pot provoca panică, halucinaţii, nelinişte şi confuzie. Dozele mari pot schimba de asemenea percepţiile fizice, similar halucinaţiilor. Consumul regulat, o lungă perioadă de timp, creşte riscul dependenţei, cauzează inhibarea funcţiilor cognitive şi poate agrava problemele psihice deja existente.
- Stimulentele (ecstasy, cocaină): Efectele pe termen scurt includ accelerarea activităţii sistemului nervos central; experimentarea unui sentiment intens scurt de intoxicare şi sentimente exagerate de încredere. Imediat, starea se schimbă repede într-una proastă şi poate face ca persoana să repete administrarea dozei. Efectele pe termen lung includ insomnii, irascibilitate, probleme de sănătate mintală şi dobândirea unei stări de suspiciune şi neîncredere în alţii (paranoia).
- Opioidele: Acestea produc senzaţii de detaşare şi visare, somnolenţă, contractarea pupilelor, greţuri, vărsături, constipaţie. Supradoza duce la pierderea conştienţei, stop respirator şi deces. Toleranţa, dependenţa fizică şi psihică se pot instala rapid. Întreruperea utilizării poate duce la apariţia sevrajului.
- Halucinogenele: Acestea alterează dispoziţia unei persoane, schimbă percepţia şi inversează modalităţile senzoriale (consumatorii văd sunete şi aud culori). Alte efecte pe termen scurt sunt sentimentele de panică, frică şi anxietate. Accidentele şi suicidul sunt frecvente. Se poate instala toleranța la substanțe, mulţi dintre consumatori spunând că au simţit efecte cauzate de substanţă la zile sau chiar luni după întreruperea consumului. Aceste retrăiri ale efectelor trecute sunt numite „flash back”. Folosirea în mod regulat a halucinogenelor poate diminua memoria şi concentrarea. Flashback-urile pot duce la dezorientare, anxietate şi disconfort.
Când e momentul oportun să deschidem discuțiile despre droguri
Chiar dacă avem impresia că până la liceu/ facultate copiii noștri nu se vor afla în aceeași încăpere cu un consumator/distribuitor de droguri (și poate chiar așa va fi), nu trebuie să așteptăm până atunci pentru a deschide această discuție în familie.
Copiii aud vorbindu-se despre droguri încă din școala primară, și e firesc să aibă curiozități și să întrebe: Ce sunt? De ce sunt interzise? Cum acționează? Cum ajung să fie vândute dacă sunt interzise? Cine le consumă? De ce?
Toate sunt întrebări legitime și, pentru părinți, aceasta este șansa de a câștiga încrederea copiilor pe această temă, oferind informații corecte, adaptate la puterea copiilor de înțelegere, de acceptare a realității și de maturizare emoțională. Ulterior, pe măsură ce copiii cresc, și informațiile trebuie să devină mai profunde și mai nuanțate, iar materialele documentare și filmele pot servi drept punct de plecare pentru aceste discuții.
Sursa foto:Dreamstime.com
