A incetat din viata un spirit nobil, un cetatean activ si respectat al Republicii Literelor, profesorul de limbi si literaturi slave de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), traducatorul in engleza al atator scriitori importanti, de la Milan Kundera, George Konrad si Gunter Grass la Danilo Kis, Bohumil Hrabal si Vasili Aksionov, un intelectual critic in sensul cel mai adanc al termenului, Michael Henry Heim. L-am cunoscut in primavara anului 1992, la conferinta organizata de “Partisan Review” la Universitatea Rutgers in orasul Newark, langa New York. Erau acolo, printre participanti, Saul Bellow si Czeslaw Milosz, Iosif Brodsky si Susan Sontag, Adriana Babeti si Hans Magnus Enzensberger, Adam Michnik si Mircea Mihaies, George Konrad si Norman Manea, Doris Lessing si William Phillips, Slavenka Drakulic si Dubravka Ugresic, Edith Kurzweil si Martha Halpert, Blaga Dimitrova si Adam Zagajewski, Ralph Ellison si Tatiana Tolstaia.
In anii care au urmat l-am revazut des pe Michael, am corespondat, am discutat despre destinul culturii in lumea post-comunista. Am vorbit despre Stalin si Ehrenburg, despre problema supravieturii intelectualului in regimurile totalitare. Mi-a trimi studiul sau despre Ilya Ehrenburg publicat cu multi ani in urma. L-am vizitat acasa, la Los Angeles, impreuna cu sotia mea Mary si cu prietena noastra, a lui si a sotiei sale, Priscilla, profesoara de sociologie de la UCLA Gail Kligman. Cand am vorbit la UCLA despre condamnarea comunismului in Romania, in februarie 2010, Michael era de-acum bolnav. A venit, am luat cina impreuna cu el si cu Gail la clubul facultatii. A fost o discutie de neuitat despre adevar si minciuna, despre obligatia confruntarii oneste cu trecutul traumatic, despre jocurile memoriei si ale uitarii, despre Istorie si istorie.
Dotat cu un talent lingvistic uluitor, traducator de geniu, Michael a fost extrem de interesat de literatura romana contemporana. Putea citi romaneste fara probleme. La fel cum citea rusa, germana, maghiara, poloneza, ceha etc Il admira pe Mircea Cartarescu, mi-a spus ca il considera unul dintre marii scriitori ai lumii. Citise trilogia “Orbitor”, o socotea o capodopera, spunea ca este nevoie de un traducator formidabil, de un expert in dantelariile limbii romane, dar si in cele ale englezei, pentru o versiune americana. Nu stiu, poate ca daca ar fi apucat, ar fi fost el acela…
Prin Adriana Babeti si Mircea Mihaies, s-a imprietenit cu membrii grupului “A Treia Europa”. In urma unei vizite la Timisoara a rezultat volumul de dialoguri “Un Babel fericit” aparut la Polirom:
Dincolo de cele 10 casete inregistrate timp de cinci zile, transcrise si transformate intr-o carte-seminar, Un Babel fericit contureaza imaginea unui om iesit din comun, a autorului insusi, descins la Timisoara cu acceleratul de Iasi, in vara torida a anului 1998. Aceasta carte a lui Michael Heim inaugureaza o experienta de lectura, de intelegere si de marturisire.
Cuprins: Preistoria unei carti • Paradisul, cu termen redus • O insula cam ciudata • Hajdu, muzicant si patiser • Pianul sau fotografia • „Cartile mi-au schimbat viata” • Literatura si gunoaie • Despre xerox si sfirsitul literaturii • De la Dostoievski la Havel • „Ma deranjeaza ca oamenii nu gindesc” • Superman. Alte miracole • Hello, Mr. Lincoln • „Voiam sa fiu destept” • Chinezoaica si pixul • Cartea de telefon • Spaniola fara profesor • Cafeaua doamnei Jakobson • Mostenirea • „I-am promis sotiei ca voi pune punct” • Un „detaliu tehnic” • Literatura, pur si simplu • K., K., K. si triumful literaturii • Puzzle cu profilul lui Michael Heim • Acea „banda” loiala • „Am fost un pionier ratat” • O lume vibranta • Strada Armatei Cehoslovace • Jurnal ceh • Kundera si literatura de idei • Garden Party • Naratorul nebun • Introducere la Iugoslavia • Zaharicale turcesti • Konrád si melancolia traducerii • Vrajitoarele • Artisti, cuvinte, cafenele • „Nu exista formule univoce” • Scriitorii romani si postcolonialismul • Literatura si exilul • O definitie a Europei Centrale • Americanul era Generalul • De ce nu adolescenta? • Sfaturi pentru o istorie a literaturii central-europene • Un centru prea indepartat • Imperfectul. Plan de lectie • Mai exista Europa Centrala? • Tema cu variatiuni • Svejk si profetiile secolului • Imperiul contraataca • Un mit intremator • Identitate si memorie • „Exilul venea din interior” • La un pahar de Coca-Cola • Cum sa rezisti fara dusmani • Mitteleuropa, intre ideal si catastrofa • Political correctness si rescrierea canonului cultural american • Ultimele trupe rock sau citeva secole de traditie • „Nu sunt un american tipic” • Graalul ideii central-europene • O voce din off sau Ce ni s-a intimplat in ultimii 56 de ani
