Au fost chestionați circa 400 de angajați ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și ai instituțiilor din subordine, fiind trimise și 1.626 de chestionare online pentru aleșii locali, angajații din primării și din consiliile județene.

Coruptie, mităFoto: - / Wavebreak / Profimedia
  • „Deși s-a precizat în mod explicit că modalitatea de completare a chestionarelor este online, prin accesarea link-ului transmis prin e-mail, au existat situații (la nivelul mai multor UAT-uri) unde s-a decis printarea chestionarelor, completarea în format hârtie și transmiterea prin poștă sau scanarea și transmiterea lor prin e-mail către DIBGPP.
  • Deși reprezentanților acestor UAT-uri li s-a comunicat că nu pot fi procesate și analizate decât chestionarele completate în varianta online (!). Exemplele de tipul acesta denotă (încă) existența unei rezistențe la schimbare a unora dintre funcționari și a unei adaptări greoaie la lucrul cu noile tehnologii, ce implică depășirea etapei în care circuitul documentelor, de orice fel, se realiza exclusiv în format tipărit și, eventual, semnat olograf”, arată raportul final.

La întrebarea dacă în instituțiile în care lucrează au existat incidente de integritate, conflicte de interese, situații de incompatibilitate și/ sau cazuri de corupție ori suspiciuni de acest gen (perioada de referință fiind 2016 - prezent), aproape jumătate dintre respondenți au spus că nu, 38% au spus că nu au cunoștință despre așa ceva, iar 13% au spus că da.

De asemenea, întrebați dacă ar întâlni o asemenea situație (de corupție) la cine ar apela, multe răspunsuri au fost că în niciun caz nu s-ar adresa șefului: „Conducerea nu te sprijina cu nimic, încearca sa te acuze, devii suspect. In tara noastra nu ai la cine sa apelezi. Oamenii care ar vrea sa fie cinstiti sunt considerati prosti sau nebuni”

La întrebarea: „În opinia dvs., care sunt factorii posibil generatori de corupție la nivelulinstituției în care vă desfășurați activitatea?”, aproximativ 42% din opțiunile respondenților s-au îndreptat către varianta „Presiuni exercitate pentru obținerea peste termen/ cu prioritate de răspunsuri la solicitări/ avize/ aprobări etc.”

Respondenții au mai fost întrebați care e genul de situații cu care un angajat se poate întâlni în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Răspunsurile au fost:

  • 39,7%: oferirea/ promisiunea de cadouri, avantaje sau alte foloase în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau pentru a pune „o vorbă bună” pe lângă un coleg în vederea rezolvării favorabile a unor cereri ale respectivelor persoane;
  • 32,2%: exercitarea de presiuni pentru îndeplinirea unei sarcini considerată ilegală;
  • 16,7%: presiuni pentru semnarea unor documente cuprinzând informații incomplete sau inexacte în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri publice având ca finalitate favorizarea unui beneficiar;
  • 13,2%: primirea de solicitări pentru favorizarea unor anumite persoane în cadrul unor concursuri de recrutare/ selecție personal;
  • 11,8%: primirea de solicitări pentru favorizarea unor operatori economici în cadrul unor proceduri de achiziție publică sau pe durata executării contractului;
  • 11,8%: presiuni pentru permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.

„Se evidențiază faptul că 25% dintre respondenți au ales să nu răspundă la această întrebare (!)”, mai arată documentul.

Vezi aici documentul integral