Oligarhul rus Roman Abramovici, un apropiat al lui Putin, ar fi investit mulți bani în renumite start-up-uri germane. Abramovici a fost supus sancțiunilor UE în martie 2022, iar banii lui investiți în Europa ar trebui înghețați. O scurgere de date cu peste 400.000 de documente relevă labirintul financiar al tranzacțiilor. Leak-ul de date se afla la dispoziția postului de radio german, SWR, și e citat de Tagesschau.de.
De când Rusia a pornit atacul asupra Ucrainei în urmă cu 16 luni, anchetatorii din întreaga lume au încercat să descopere averile oligarhilor ruși, deoarece aceștia sunt considerați parte a aparatului de putere rusesc și urmează să fie sancționați într-o manieră țintită.
Despre fostul patron al FC Chelsea
Abramovici e un oligarh cu cetățenie rusă, israeliană și portugheză. Din 2000, până în iulie 2008, el a fost guvernatorul regiunii Chukotka, din Rusia. Este considerat cel mai bogat israelian și portughez, fiind totodată unul dintre cei mai bogați oameni din lume. El și-a construit averea pe baza privatizarii unor întreprinderi ale statului rus, profitând și de falimentul concernului petrolier Yukos, în 2006.
Abramovici a cumpărat în 2003 clubul englez de fotbal FC Chelsea, cu 150 de milioane de lire sterline. În vara anului trecut, el l-a vândut cu 4,25 miliarde de lire sterline unui consorțiu american. Este considerată cea mai scumpă achiziție din istoria sportului.
Roman Abramovici a renunțat la rambursarea împrumuturilor sale către clubul londonez, care, potrivit presei, ar fi fost de 1,5 miliarde GBP. Potrivit declarațiilor sale, citate de Welt.de, profiturile din vânzare urmau a fi distribuite de o fundație caritabilă, în favoarea victimelor războiului din Ucraina.
După invazia rusă în Ucraina, Abramovici a fost trimisul Rusiei la negocierile din 2022, dintre Ucraina și Rusia.
Banii din startup-uri germane
Leak-ul de date l-a primit SWR de la organizația americană de transparență, DDOS Secrets, și este evaluat, de luni de zile. Materialul include o listă cu peste 2.500 de clienți, e-mailuri, acte notariale, copii ale pașapoartelor și documentelor bancare. În plus, extrase din registrul comerțului german sugerează că Abramovici ar putea deține în continuare acțiuni la cel puțin trei companii germane de software, în ciuda sancțiunilor.
Potrivit SWR, pe baza documentelor confidențiale ale companiei cipriote de administrare a activelor, MeritServus, rezultă că banii de la Roman Abramovici au ajuns, în total, la cinci companii germane. Oligarhul a fost client al MeritServus cel puțin până la sfârșitul anului 2022. Compania de investiții MeritServus se află pe lista sancțiunilor britanice din aprilie anul acesta, pentru că a lucrat pentru Abramovici.
Urmărirea activelor ascunse este dificilă, deoarece informațiile de bază, precum identitatea adevărată a proprietarului companiei, nu sunt uneori accesibile: „Piața financiară este încă o cutie neagră”, a spus expertul în spălarea banilor, Christoph Trautvetter, de la Rețeaua Justiției Fiscale (Netzwerk Steuergerechtigkeit). Potrivit lui Trautvetter, multe sancțiuni s-au soldat cu eșec.
Din cauza lipsei de transparență, nu e clar dacă banii lui Abramovici sunt încă activi la Auto1, start-up-ul din Berlin-Kreuzberg, care susține că este cea mai mare platformă online din Europa, pentru dealerii de mașini. Compania offshore a lui Abramovici, Ervington, a deținut acțiuni la Auto1, în 2020. Aceasta poate fi găsită într-o listă a acționarilor start-up-ului.
O purtătoare de cuvânt a Auto1 confirmă că firma a fost cumpărată de „companiile țintă”. „Asta a fost cu mulți ani înainte de primele sancțiuni”. Între timp, însă, există doar „cunoștințe limitate” despre acționari, întrucât compania este listată la bursă, din februarie 2021. Purtătoarea de cuvânt mai spune că există o obligație de raportare a drepturilor de vot doar la posesorii de peste 3% din acțiunile companiei.
Într-o listă de acționari la Auto1 pentru 2021, șapte dintre cei 35 de acționari pot fi găsiți sub denumirea de „țintă” (Target) în numele lor. Compania lui Abramovich, Ervington Ltd., este denumită „partid” în documentul aflat la dispoziție SWR, pe care se regăsesc companiile-țintă. Fiecare participare individuală rămâne sub pragul de trei procente.
Documentele MeritServus scurse arată că Abramovici a investit și în alte start-up-uri din Berlin. Compania media care operează la nivel global, Showheroes, care furnizează videoclipuri și pentru Spiegel și Funke Mediengruppe, ar fi primit bani în același mod ca Auto1, prin investiții de la o firmă offshore. În acest caz a fost identificată o companie numită Innes Worldwide Holdings Limited.
Potrivit unui document din 2019, aflat la dispoziția SWR, un CEO la MeritServus i-ar fi spus fondatorului Showheroes că „dl. Roman Abramovici este beneficiarul final al companiei Innes Worldwide Holdings Limited”. Compania lui Abramovici a cumpărat și acțiuni la trei start-up-uri mai mici, specializate în aplicații.
O companie care continuă să apară în legătură cu investițiile lui Abramovici este Target Global (capitaluri de risc), care a fost fondată la Moscova în urmă cu zece ani și, potrivit site-ului său, își are acum sediul vizavi de Palatul din Berlin. Target Global face publicitate cu investiții în peste 100 de start-up-uri din Germania, inclusiv la brokerul de asigurări online WeFox, care e și sponsorul principal al clubului de fotbal din Bundesliga, Union Berlin.
Întrebată de SWR, o purtătoare de cuvânt a negat că Abramovici ar fi investit în Target Global Holding Limited. Cu toate acestea, documentele din scurgerea de date arată că, în 2020, Abramovici a acordat unei subsidiare a Target Global un împrumut de aproximativ 15 milioane de dolari.
În plus, oligarhul ar fi majorat un împrumut la aproximativ 15 milioane de euro pentru o investiție în 2021, printr-o companie numită Target Global Advisors (TGA). Potrivit documentelor, aceasta lucrează oficial ca și consilier financiar pentru Target Global Holding. Fluxul de numerar este detaliat într-un acord scris între TGA și o altă companie offshore a lui Abramovici.
În atenția Parchetului European?
Experți precum Christian Trautvetter văd acționariatul minoritarca o problemă pentru aplicarea sancțiunilor: „Uneori nici măcar nu se cere raportarea acțiunilor minoritare, în valoare de milioane. Prin urmare, este foarte probabil ca oligarhii ruși să dețină în continuare acțiuni la companii germane, fără a fi identificați. Iar asta nici măcar nu ar fi ilegal”, spune Trautvetter.
Sebastian Fiedler, expert al SPD in Bundestag în domeniul spălării banilor și al sancțiunilor, a spus pentru SWR ca „scurgerea de date arată cât de importante sunt paradisurile fiscale pentru ca oligarhii să-și investească banii în companiile germane”. „Aceste paradisuri fiscale provoacă mai multe daune decât armele în sine. Cu toate acestea, le permitem”, a adaugat el.
„Multe state din UE s-au poziționat lamentabil, când a fost vorba de aplicarea sancțiunilor”, a mai spus Fiedler. El solicită, așadar, extinderea responsabilităților Parchetului European.
