Europa nu poate trăi în condiţii de migraţie zero, a precizat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în cadrul şedinţei comune a comisiilor pentru afaceri externe şi europene ale Parlamentului grec, în contextul informării cu privire la noul Pact european pentru migraţie şi azil, în curs de elaborare, potrivit TO Vima, citat de Rador.
Schinas a estimat că se poate ajunge la reglementarea unei abordări europene comune a problemei migraţiei/refugiaţilor până la sfârşitul anului 2020, în cadrul preşedinţiei germane, subliniind că noua gardă de coastă/poliţie de frontieră europeană va dispune de propriile sale resurse şi personal care va ajunge să numere circa 10.000 de persoane până la sfârşitul perioadei programatice.
Conform vicepreşedintelui Comisiei Europene, responsabil pentru promovarea modului european de viaţă, problema necesită o abordare de ansamblu: Prin noul Pact european pentru migraţie şi azil trebuie mai întâi să asigurăm graniţe externe puternice, capabile să susţină libera circulaţie conform normelor Schengen - una dintre reuşitele emblematice ale Uniunii Europene, în al doilea rând, să dăm un răspuns hotărât la tragedia traficului ilegal de oameni şi să combatem criminalitatea organizată care profită de nenorocirea oamenilor. Să destructurăm sistemul traficanţilor de suflete, să păstrăm căi deschise legale şi sigure, în special către ţările cu lipsă de forţă de muncă, precum şi să oferim măsuri de susţinere pentru integrarea celor care au drept de şedere şi să creăm un sistem puternic şi credibil de trimitere înapoi a migranţilor, sistem care să funcţioneze în practică pentru cei care nu au motiv de a sta în Europa.
Detaliind necesitatea colaborării dintre UE şi ţările de provenienţă a migranţilor, Schinas a spus că nu sunt suficienţi doar banii şi investiţiile. Europa trebuie să analizeze mijloacele de care dispune: avem comerţul, vizele, bursele Erasmus. Toate acestea trebuie să fie stimulente pentru migraţia legală a persoanelor înzestrate cu diverse competenţe de care Europa are nevoie, iar printr-un cadru amiabil ţările de provenienţă să primească oamenii pe care noi îi trimitem înapoi.
Solidaritate
Schinas a fost de asemenea explicit şi cu privire la modul în care vede pilonul solidarităţii în noul pact pentru migraţie. Ideea noastră este să construim un sistem al "pachetelor de solidaritate". La acestea, contribuţia va fi obligatorie pentru toate ţările, dar natura contribuţiei poate fi diferită. Poate exista un pachet al împărţirii poverii care pentru a funcţiona trebuie să existe o masă critică de state. Într-un alt pachet putem avea o contribuţie în natură, cu personal şi mijloace etc., dar "nimeni nu va sta în afara sistemului de solidaritate".
La o serie de întrebări referitoare la protecţia graniţelor externe ale UE de către Frontex, Schinas a pus un accent deosebit pe rolul viitor al Pazei de Coastă şi Poliţiei de Frontieră Europene. Nu este vorba doar de numărul efectivelor care încep să se creeze anul acesta şi vor ajunge la 10.000 la sfârşitul perioadei programatice, astfel încât în fiecare an vom vedea tot mai mulţi poliţişti Frontex, ci şi de natura acestui personal. "Pentru prima data este vorba de personal permanent. Vor purta uniforme şi însemne comunitare, vor avea dreptul să fie înarmaţi şi vor deţine instrumente, nu pentru a trage în oricine bate la porţile UE, ci pentru a arăta clar că există o gestionare comună, federală alături de autorităţile naţionale, pentru a arăta că Europa îşi păzeşte graniţele".
Despre gestionarea de până acum a problemei, Schinas a spus că "Regulamentul de la Dublin a murit definitiv". Trebuie să vorbim despre un "nou sistem coeziv de azil" care ar putea fi numit poate acordul de la Lesbos sau Lampedusa, dar trebuie să lăsăm în urmă Regulamentul de la Dublin (care prevede că migranţii ajunşi pe teritoriul european trebuie gestionaţi de statul membru în care au intrat prima dată n. trad.).
Schinas a fost de acord cu necesitatea unei prime evaluări la graniţele externe, "cine este posibil să primească protecţia azilului şi cine este sigur că nu o va primi". Acolo trebuie găsită o modalitate prin care primii să fie repartizaţi corect, astfel încât ţările de primă intrare să nu suporte singure întreaga povară.
Cât despre calendarul noului pact, Schinas şi-a exprimat convingerea că până la sfârşitul anului vor exista progrese. "Există summitul UE din 25-26 martie şi cred că până atunci propunerea noastră cu privire la Pactul pentru Azil şi Migraţie trebuie să fie pe masă. Nu pentru a se lua o decizie, ci pentru ca preşedinţia croată (primul semestru 2020) să aibă timp să demareze procedurile, iar apoi preşedinţia germană (semestrul al doilea 2020) să poată încheia procedura printr-un acord".
0
0
