Traian Bãsescu a rãspuns punctual, miercuri, intr-un comunicat, acuzaþiilor formulate la adresa lui, in rechizitoriul intocmit de procurorii Parchetului Naþional Anticorupþie (PNA) in dosarul "Flota", in care a fost trimis in judecatã cu o zi in urmã, alãturi de alte 79 de persoane.

Transmitem integral comunicatul remis de Traian Bãsescu,

miercuri, agenþiei MEDIAFAX.

"Cu privire la comunicatul PNA din 10 august 2004 prin care opinia

publicã este informatã asupra finalizãrii «dosarului Flota», fac

urmãtoarele precizãri:

1. PNA falsificã realitatea atunci cind afirmã cã societatea mixtã

romano-norvegianã Petroklav a fost infiinþatã de Traian Bãsescu fãrã

existenþa unui mandat.

In realitate, societatea mixtã a fost infiinþatã ca urmare a cooperãrii

stabilite prin Protocolul Comisiei Mixte Interguvernamentale Romania -

Norvegia, care ºi-a desfãºurat lucrãrile la Bucureºti in perioada 19-22

Martie 1991. Protocolul a fost semnat de ministrul de Externe de la acea

datã ºi a fost aprobat prin Hotãrirea Guvernului nr.363 din 22 martie

1991. In baza acestui protocol, CIS Petromin a aprobat inceperea

negocierilor ptr. crearea unei societãþi mixte romano/norvegiene, cu

sediul operaþional la Oslo.

2. PNA falsificã realitatea atunci cind afirmã cã am indeplinit simultan

funcþia de director al societãþii mixte Petroklav ºi funcþia de ministru

al Transporturilor in Guvernul Romaniei. In realitate, conducerea

executivã a societãþii mixte a fost exercitatã de un director norvegian

ºi un director roman, iar compartimentul financiar al societãþii a fost

condus de un director norvegian, toþi avind reºedinþa la Oslo.

In calitate de preºedinte al Consiliului de Administraþie, nu am avut

niciodatã drept de semnãturã, nu am fost retribuit pentru aceastã funcþie

onorificã ºi am participat la o singurã ºedinþã a Consiliului de

Administraþie, ºedinþa care s-a desfãºurat la Bucureºti in ianuarie 1992,

ocazie cu care s-a stabilit finanþarea finalizãrii construcþiei navei

mineraliere «22 Decembrie» in ºantierul naval Constanþa. Prezenþa mea in

Consiliul de Administraþie era justificatã de faptul cã societatea se

crease in baza unui protocol de colaborare interguvernamental.

3. PNA falsificã realitatea afirmind cã a fost delapidatã suma de 500.000

de dolari, iar eu nu am impiedicat acest lucru. In realitate suma de

500.000 de dolari a fost plãtitã de Petroklav, prin contul sãu de la City

Bank Londra, cãtre compania de asigurare, in contul restanþelor mari la

ratele de asigurare pe care Petromin le avea la acea datã.

Incercarea de a afirma cã ne aflãm in faþa unui act de delapidare pe care

Traian Bãsescu l-a tolerat interesat, in condiþiile in care plata a fost

fãcutã din ordinal Petromin, iar eu nu aveam nici drept de semnãturã nici

nu am fost informat despre aceastã platã - ºi nici nu trebuia sã fiu

informat - aratã fãrã echivoc falsurile comise de procurorii PNA.

Menþionez cã, la dosar, existã toate probele documentare ce atestã

destinaþia banilor.

4. PNA falsificã realitatea atunci cind afirmã cã s-au inregistrat

pierderi in valoare de 11.000 de miliarde de lei. In realitate, in

perioada de funcþionare a cooperãrii Petromin Constanþa - Klaveness Oslo,

navele au realizat un profit din exploatare in valoare de 6,95 milioane

dolari, aºa cum rezultã din contabilitatea Petromin Constanþa.

5. PNA falsificã realitatea atunci cind afirmã cã cele 16 nave au fost

pierdute.

In realitate, cele 16 nave angajate in cooperarea cu Klavenes Oslo au

fost vindute in funcþie de deciziile AGA ºi FPS in cadrul procesului de

privatizare, in perioada 1994 -2000. Petromin Constanþa a vindut navele

uneori prin licitaþie internaþionalã, alteori prin negociere directã,

funcþie de interesele ºi nevoile de finanþare ale companiei la un moment

dat, dar ºi funcþie de nevoile de accelerare a proceselor de privatizare

in baza angajamentelor Guvernului Romaniei in relaþia cu instituþiile

internaþionale.

Preþurile incasate pe navele vindute au fost intotdeauna cele care

reflectau preþul pieþei la momentul vinzãrii pentru nave cu vechimea ºi

standardul etnic al navelor construite in Romania, fãrã sã þinã cont de

fanteziile unor procurori, fie ei ºi ai PNA.

Faptul cã ne aflãm in faþa unei inscenãri in care se urmãreºte strict

discreditarea ºi dacã se poate eliminarea unor/unui om politic incomod

este probat ºi de urmãtoarele elemente cãrora PNA nu le rãspunde:

1. Cum este posibil sã se delapideze 500.000 de dolari prin cea mai mare

bancã a lumii (City Bank), iar banca sã nu fie acuzatã in rechizitoriul

intocmit de procurorii PNA?

2. Dacã fraudele s-au produs intr-o societate mixtã romano-norvegianã,

cum este posibil ca partea norvegianã sã nu fie inculpatã de procurorii

PNA? De ce procurorii PNA nu apãrã interesele statului roman cerind o

comisie rogatorie, atit timp cit toatã gestiunea economicã a societãþi a

fost asiguratã de partenerii norvegieni?

3. Dacã au fost inculpate 80 persoane, de ce pe aceastã listã nu se aflã

domnii Ioan Honcescu ºi ªerban Mihãilescu, membri AGA la Petromin

Constanþa in perioada 1993 - 1997, care au incasat in aceastã calitate

sume extreme de mari, atit ca indemnizaþii, cit ºi ca dividende pe

profitul companiei ºi in timpul cãrora a fost mãritã cota de management a

partenerului norvegian, ca urmare a performanþelor in gestionarea

creditelor ºi a performanþelor economice a celor 16 nave?

4. Dacã Petromin Constanþa a avut asemenea pierderi, cum a fost posibil

sã nu fie pe lista companiilor cu datorii cãtre bugetul de stat sau cãtre

bugetele de asistenþã socialã?

Afirm fãrã reþinere ºi cu deplinã responsabilitate cã, in activitatea

mea, nu am incãlcat legea, cã am acþionat in cadrul legal naþional ºi

internaþional ºi cã rechizitoriul intocmit de procurorii PNA Ioan Oþel ºi

Vasile Drãghici reprezintã o comandã politicã fãcutã, dar ºi executatã de

oameni iresponsabili, care nu inþeleg cã, dupã 14 ani de transformãri

democratice, justiþia nu mai poate fi utilizatã ca instrument de

eliminare a adversarilor politici.

Chiar dacã azi unii magistraþi par a fi deasupra legii, chiar dacã poate

nu este procedural, eu cer atit falsificatorilor de la Cotroceni, Victor

Ponta ºi ªerban Nicolae, care au refuzat audierea mea publicã, dar ºi

procurorilor Oþel ºi Drãghici de la PNA, o dezbatere publicã cu mine, pe

tema acuzaþiilor ce mi le aduc."

Parchetul Naþional Anticorupþie l-a trimis, marþi, in judecatã, pe Traian

Bãsescu, alãturi de alte 79 de persoane, in dosarul "Flota", printre

acuzaþii figurind abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals,

bancrutã frauduloasã, spãlare de bani, inºelãciune, delapidare.

Potrivit PNA, Bãsescu va rãspunde pentru faptele sale legate de cele 16

nave atit in calitate de ministru al Transporturilor (in perioadele mai

1991- noiembrie 1992 ºi 1997 - iulie 2000), cit ºi ca director general al

Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile in perioada 1989-1990,

subsecretar de stat ºef al Departamentului transporturi navale din

Ministerul Transporturilor in perioada 1990 - aprilie 1991 ºi ca

director/preºedinte al Comitetului Director Petroklav Inc. Bahamas in

perioada iulie 1991-octombrie 1992.