Campania de promovarea a procesului de denominare a monedei nationale va incepe pe 17 noiembrie, Romania fiind ultima tara din Europa si Asia Mica (Turcia) unde bancnotele exprima sume de milioane de unitati, a declarat, ieri, Valentin Lazea (foto), economistul sef al BNR, in cadrul seminarului EU - Cofile, organizat la Sinaia de Alpha Bank si BNR.

Potrivit legii, leul greu va intra in circulatie la 1 iulie 2005. Procesul denominarii va consta din taierea a patru zerouri din actualele bancnote.Toate preturile vor fi afisate in ambele variante, in mod obligatoriu, de la 1 martie 2005, cu patru luni inainte.

Valentin Lazea a aratat ca circulatia in paralel a celor doua tipuri de moneda, de la 1 iulie 2005 pana la 31 decembrie 2006, raspunde cerintei de a nu distruge bancnotele actuale de polimer, care nu si-au incheiat ciclul de viata, si permite un confort psihic pentru populatie. In aceasta perioada, toti intermediarii din piata vor accepta in mod obligatoriu plata cu cele doua tipuri de bani.

In ceea ce priveste bonurile emise de casele fiscale, pe acestea sumele vor fi exprimate numai in noul leu.

Unitatea monetara, 1 leu, va fi emisa sub forma unei bancnote si nu o moneda metalica. Toate bancnotele vor avea dimensiunile cupiurilor in euro, iar cea mai mare va inscriptiona o valoare de 500 lei. Grafica actualelor bancnote se va regasi si la noile cupiuri. Subdiviziunile leului vor fi metalice si impartite in patru cupiuri.

Noile bancnote vor fi tiparite, cel mai probabil, tot pe suport de polimer.

Noua codificare ISO a monedei nationale se va schimba din ROL (Romanian Leu) in RON (Romanian New). Cursul de schimb va fi exprimat cu patru zecimale dupa virgula.

Cele mai mari costuri, suportate de BNR

"Costurile denominarii vor fi impartite intre BNR, bancile comerciale si comercianti, dar cele mai mari costuri vor fi suporate de banca centrala", a declarat Lazea. "Costurile denominarii nu vor fi mult mai mari decat cele aferente unei emisiuni de bancnote din actuala structura", a spus el.

Bancile comerciale vor fi nevoite sa suporte costuri legate de schimbarea programelor informatice, modificarea bancomatelor si cu situatiile contabile. Actuala structura de cupiuri este nerentabila pentru institutiile bancare, generand costuri foarte mari legate de transport, depozitare, sortare si distrugere.

Din aceasta perspectiva, bancile comerciale vor avea cele mai multe beneficii, potrivit afirmatiilor oficialului BNR. Cheltuielile substantiale vor fi suportate insa de comercianti. "Vor trebui comandate case fiscale noi, cele de acum nu mai au lacasuri pentru monede", a spus Lazea, precizand ca pretul unui astfel de aparat este de circa 1.200 euro.

Cea mai mare bancnota va fi cea de 500 lei, echivaland cu peste 100 euro. In prezent, cea mai mare bancnota echivaleaza cu circa 25 euro.

Patru zile nebancare

In cazul in care Sistemul Electronic de Plati nu va functiona, bancile vor cere pana la patru zile nebancare, intre 1 si 4 iulie, pentru a putea deconta platile, potrivit afirmatiilor lui Lazea. El a precizat ca Sistemul va functiona la data denominarii.

BNR va anunta pe 17 noiembrie detalii despre noua moneda.