Escaladarea violentelor din Coasta de Fildes a determinat guvernul de la Paris sa renunte la politica de stricta neutralitate fata de razboiul civil din fosta colonie franceza si sa foloseasca forta.
Interventia militara franceza, care ar putea schimba dramatic balanta de putere dintre fortele guvernamentale si rebeli, a fost determinata de un raid, in cursul zilei de sambata, a doua avioane ivoriene asupra aviatiei militare franceze din Bouake.
Guvernul din Coasta de Fildes a incalcat astfel nu numai zona tampon impusa de ONU, intre nordul tarii, fieful rebelilor, si sudul tarii, ocupat de fortele guvernamentale, dar si acordurile semnate sub auspiciile Frantei si Comunitatii Statelor din Africa de Vest in 2002, dintre loialisti si rebeli.
in urma atacului de la Bouake au murit noua soldati francezi - cea mai mare pierdere a Frantei intr-o singura operatiune militara, din 1983 - si au fost raniti alti 22. Un civil american a fost de asemenea ucis.
Tot in cursul zilei de sambata, francezii din oras au fost victimele a numeroase jafuri, initiate de "tinerii patrioti", partizani ai presedintelui Coastei de Fildes, Laurent Gbagbo, care ii acuza frecvent pe militarii francezi ca tin partea rebelilor. Patru scoli franceze au fost devastate sau distruse.
Franta a ripostat imediat, presedintele francez, Jacques Chirac, ordonand distrugerea tururor "mijloacelor militare aeriene din Coasta de Fildes". in noaptea de sambata spre duminica, elicopterele franceze au lansat tiruri cu proiectile de 20 de mm asupra unei multimi ostile de mii de persoane, care incerca sa ajunga la aeroportul din capitala economica a tarii.
Pe de alta parte, lupte intense au izbucnit, sambata dupa-amiaza, intre trupele guvernamentale si militantii rebeli din Fortele Noi (FN), la Sakassou, la sud de Bouake, in zona rebela, a anuntat un purtator de cuvant al FN. Incidentele sunt primele care au loc intre trupele terestre ale celor doua parti, dupa ce loialistii au lansat, joi, bombardamente in nordul tarii, controlat de rebeli.
Atacurile guvernamentale - calificate drept o "adevarata lovitura de stat" de catre liderul FN, Guillaume Soro - au relansat conflictul din Coasta de Fildes, in timp ce procesul de pace initiat prin acordurile de la Marcoussis, semnate in ianuarie 2003 in Franta si reconfirmate in iulie 2004 la Accra, in Ghana, se afla in impas de cateva luni.
Coasta de Fildes este impartita in doua regiuni, dupa declansarea, in septembrie 2002, a unei revolte impotriva presedintelui Gbagbo, izbucnita intr-o "zona tampon", unde sunt stationate Casti albastre sprijinite de trupe franceze.
"Coasta de Fildes va reprezenta pentru Franta o criza mai grava decat razboiul din Vietnam pentru Statele Unite, iar Guvernul ivorian a intrat in "rezistenta" fata de dominatia franceza," a declarat, duminica, presedintele Parlamentului din Coasta de Fildes, Mamadou Koulibaly. "Am intrat, in mod evident, intr-un razboi de lunga durata, dificil, o bataie de cap pentru francezi.
Ceea ce se intampla acum marcheaza un punct de ruptura. Vietnamul nu va fi nimic in raport cu ce vom face noi aici", a declarat Koulibaly. De asemenea, liderul ivorian a calificat atacul indreptat impotriva cantonamentului francez din Bouake, in care noua soldati francezi si-au pierdut viata, drept "simplu accident, cum se intampla adesea pe vreme de razboi".
Mamadou Koulibaly a afirmat duminica, ca circa 30 de ivorieni au platit cu pretul vietii lor sangele celor noua soldati francezi ucisi.
Consiliul de Securitate al ONU, reunit de urgenta la New York, a adoptat, sambata, in unanimitate, o declaratie prin care condamna atacurile asupra fortelor franceze si "solicita tuturor partilor implicate in violentele din Coasta de Fildes incetarea imediata a oricarei operatiuni militare si respectarea acordului de incetare a focului".
