articol preluat din Cotidianul
Centrii de putere administrativa din economia romaneasca se muta. Se misca dinspre stat catre mediul privat, dinspre unele ministere catre altele sau catre tot felul de agentii si consilii care pina acum erau vazute ca simpli executanti, nu ca factori de decizie. Noua schema organizationala a economiei romanesti s-a nascut din doua procese: din integrarea in Uniunea Europeana si din privatizare.
Ministrul Economiei ramine de caruta
Cel mai mare perdant al acestei reasezari a influentei guvernamentale este Ministerul Economiei si Comertului. Indiferent cum se va numi, mosia pe care este acum stapin Dan Ioan Popescu nu va mai fi ce a fost. Fotoliul pe care in acest moment sta unul dintre cei mai puternici oameni din PSD este rivnit de toate partidele.
Insa cel care va sta de acum in acest scaun nu va mai avea piinea si cutitul. Puterea pe care o detinea pina acum ministrul de resort era data de faptul ca acesta controla tot ceea ce era numit generic sistemul energetic din Romania. Petrol, gaze, carbuni, energie electrica si termica. Putea influenta pretul utilitatilor si putea patrona un rulaj de miliarde de dolari anual.
Era stapin peste un sfert din PIB-ul Romaniei.
Noutatea este ca multe dintre aceste societati prin care se exercita controlul economic si social s-au privatizat. Petrom, cele doua societati Distrigaz, distribuitorii de energie electrica au trecut de la stat la privat. In plus, la anul, trebuie privatizate cele mai mari termocentrale, de care depind si minele de carbuni.
Puterea pe care a avut-o Dan Ioan Popescu in acesti 4 ani s-a impartit intre mai multi investitori, romani si straini, care au de purtat lupta lor pe piata si nu mai asculta atit de mult de telefoanele date din „castelul“ de pe Calea Victoriei, precum fostii directori de la stat.
Sigur, ministerul va ramine un arbitru in ceea ce priveste preturile practicate pe fiecare sector, insa, conform negocierilor cu UE, aceasta misiune va reveni agentiilor guvernamentale de profil (ANRG - agentia de reglementare in domeniul gazelor sau ANRE - cam acelasi lucru, numai ca pe energie electrica), care vor trebui sa devina independente.
Cine ii va lua locul lui Dan Ioan Popescu va mosteni putin, foarte putin din „regatul“ acestuia. Va putea crea insa strategii sectoriale. Pe hirtie.
Seful Transporturilor ramine cu marele pot
Grosul banilor care vor veni de la Bruxelles sau din veniturile bugetare, aproximativ 10 miliarde de euro anual, vor fi „dirijati“ catre doua ministere. Unul este cunoscut, respectat si rivnit acum si in viitor: este ministerul care va administra infrastructura si constructiile publice (actualul Minister al Transporturilor si Lucrarilor Publice).
Cel care ii va lua locul lui Miron Mitrea va fi cel mai mare ordonator de credite din Guvernul Romaniei, omul in a carui semnatura sta atribuirea fondurilor bugetare si europene. Bineinteles, totul cu respectarea cu sfintenie a legii. ISPA, PHARE, SAPARD sau banii pe autostrazi sint fonduri pe care ministrul cu pricina le va gestiona si ghida.
Investitiile in infrastructura pe care Romania trebuie sa le faca in urmatorii 10 ani depasesc 20 de miliarde de euro.
Comisarul din porumb, mai puternic, mai bogat
Al doilea minister care va avea buzunarele incapatoare si pline este cel al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Puternic pina acum doar din considerente sociale, aceasta structura va administra si va supraveghea modul cum sint cheltuite subventiile agriculturilor, in crestere de la an la an, si banii europeni pentru dezvoltare rurala. Si aici vorbim de citeva miliarde de euro anual.
Ca factor de putere, agricultura merge pe trendul european. Peste trei sferturi din bugetul anual al Uniunii Europene merge catre subventii in agricultura si dezvoltare rurala. Comisarul pentru Agricultura este unul dintre cei mai influenti oameni din Comisia Europeana, iar cele mai mari dezbateri din acest Guvern al UE au fost cauzate de reforma in domeniul mentionat.
La Finante nu se vor mai multumi clientii politici
Si ministrului de Finante europenii i-au ajustat un pic scaunul. El va ramine cel care va tine cheile bugetului, fara doar si poate, insa la capitolul putere discretionara, atit de cautata pe aceste meleaguri, Bruxelles-ul i-a dat cu linia peste degete.
Stergerea bugetara de datorii va deveni o raritate, prin urmare nu va mai multumi clientii politici, iar decizia finala in acest domeniu o va lua Consiliul Concurentei. Aceasta structura este puternica si temuta in orice stat european, mai putin la noi. Atentie la cine ocupa sau va ocupa acest fotoliu.
Victor Baesu
