Votul masiv practicat pe liste speciale la alegerile generale din 2004 a favorizat un anume actor inscris in cursa pentru putere. Intamplator sau nu, acesta este Uniunea Nationala PSD+PUR. O analiza statistica finalizata recent de Institutului pentru Marketing si Sondaje (IMAS) confirma, astfel, temerea exprimata in focul alegerilor de principalul competitor al PSD - Alianta DA.
Cercetand rezultatele oficiale de la toate sectiile de votare, IMAS a descoperit "o asociere statistic semnificativa" intre procentul voturilor exprimate pe liste speciale si al voturilor nule, pe de o parte, si procentul voturilor obtinute de PSD+PUR si candidatul Adrian Nastase, pe de alta parte.
"Cu alte cuvinte, cu cat intr-o sectie s-au inregistrat mai multe voturi pe liste speciale si mai multe voturi anulate, cu atat rezultatul votului a fost mai favorabil partidului aflat atunci la guvernare". Explicatia apartine directorului IMAS, Mircea Kivu, si se regaseste intr-un articol aparut astazi, in Dilema Veche.
In materialul asumat, Mircea Kivu nu se pronunta pe tema fraudarii alegerilor. Aceasta este treaba Politiei si a Justitiei, pentru ca "frauda este un concept juridic, nu unul statistic". Important este, spune directorul IMAS, ca aceia care au comis fapte penale, votand de mai multe ori, sa plateasca. Iar, de acum inainte, normele electorale sa fie clare si sa functioneze permanent.
De mentionat ca "fraudarea alegerilor" a fost cel mai controversat subiect vehiculat anul trecut in perioada electorala. Alianta a cerut insistent ancheta pe aceasta tema, insa factorii responsabili nu s-au sinchisit sa reactioneze.
S-a furat sau nu la alegeri? Si daca da, "cat", "cine" si "pentru cine"? Spre binele cresterii increderii in mecanismele democratiei, institutiile abilitate trebuie sa ofere raspunsuri la aceste intrebari. Precizam ca analiza IMAS comentata de Kivu in Dilema Veche este accesibila pe Internet la adresa http://www.imas-inc.com/download/analize.pdf
Suspiciuni
In articolul aparut sub titlul "Fraudarea alegerilor ca eveniment statistic", Mircea Kivu remarca faptul ca reclamatiile privitoare la cetatenii care au incalcat legea votand de mai multe ori au ramas nesolutionate. "O tacere suspecta s-a asternut asupra acestei afaceri, desi in principiu verificarile n-ar fi avut de ce sa dureze mai mult de cateva zile", semnaleaza autorul.
Suspiciuni planeaza si asupra voturilor anulate, mai ales ca in mai multe sectii de votare acestea au insemnat peste 30% din totalul buletinelor de vot, adauga Kivu. "Cand vezi ca in doua sectii din acelasi judet (Constanta) au fost anulate 37% din buletinele de vot nu poti sa nu-ti pui intrebari dar, evident, totul se opreste aici".
O asociere: Liste speciale, vot PSD
Analistii au facut ce au putut. Au luat rezultatele oficiale de la sectiile de votare si le-au introdus in malaxorul specific cercetarii. Rezultatul? O "asociere statistic semnificativa" intre procentul voturilor din categoriile dubioase - liste speciale, voturi anulate - si performanta Uniunii PSD+PUR.
Dupa ce explica procedeele tehnice folosite de IMAS in analiza, Kivu mentioneaza: "probabilitatea ca relatia enuntata sa fie datorata hazardului este, practic, nula". In acelasi articol, autorul explica metoda de lucru: "Pentru a face demonstratia mai usor de inteles, am facut urmatorul exercitiu: am ordonat toate cele 16.
824 sectii de votare normale in functie de procentul de voturi exprimate pe liste speciale.
Am selectat doua loturi "extreme", adica cele 1000 de sectii cu cele mai mici procente de participare pe listele speciale (media participarii la vot pe liste speciale: 3%) si cele 1000 de sectii cu cele mai mari procente de participare pe listele speciale (media participarii la vot pe liste speciale: 35%). Am analizat apoi rezultatele obtinute in cele doua loturi" (vezi tabel).
A reiesit ca in sectiile cu putini alegatori pe listele speciale, Alianta a inregistrat, in medie, cu 3% mai mult decat Uniunea. Iar in cele cu multi alegatori pe liste speciale, Uniunea a inregistrat cu 20% mai mult decat Alianta. Daca se aplica metoda si pentru sectiile cu multe voturi anulate, rezultatele merg in aceeasi directie, afirma Mircea Kivu.
Alianta a obtinut scoruri de mai mult de doua ori mai bune in sectiile cu putine voturi nule, decat in cele cu multe voturi anulate. Acest efect a fost mai pregnant in mediul urban, spune directorul IMAS.
"Concluzia acestei analize confirma rezultatele regresiei de mai sus, anume ca prezenta masiva a listelor speciale si a voturilor nule se asociaza cu mai multe voturi pentru Adrian Nastase si PDS + PUR".
Dimensiunea cazului
"Aceasta analiza, daca este corecta, dovedeste fraudarea alegerilor? Nu, pentru ca frauda este un concept juridic, nu unul statistic. Analiza dovedeste doar ca un partid a fost favorizat, si nu in mod marginal (situatiile acccidentale nu lasa urme in statistici), de prezenta masiva pe listele speciale (1.057.
523 persoane, adica peste 10% din totalul votantilor) si de numarul mare al voturilor anulate (593.858)", noteaza autorul articolului. Kivu apreciaza ca frauda, daca a fost, trebuie lamurita de politie si justitie.
"Asta nu inseamna ca ar trebui invalidate alegerile, ci doar ca cei care au comis fapte penale (inclusiv instigari, daca se vor dovedi) trebuie trimisi unde (li) se cuvine", subliniaza el. Pentru viitor Kivu subliniaza necesitatea unei legi electorale clare si a unui supravegheri efective a alegerilor.
Un sfert din populatie are suspiciuni
Intrebat ieri, de ZIUA, daca in privinta listelor speciale poate fi vorba despre un gest premeditat al fostului partid de guvernamant, daca PSD ar fi estimat avantajele acestei oportunitati, Kivu a raspuns: "Ar fi un proces de intentie pe care l-as evita. Important este ca semnalele privind fraudele sa fie verificate prin anchete".
Directorul IMAS a admis ca Institutul, in analizele facute pana acum, nu a mai descoperit o situatie asemanatoare cu cea descrisa mai sus. Poate si pentru ca nu a avut la dispozitie toata informatia necesara cercetarii, a adaugat Kivu. Revenind la modul in care s-au desfasurat alegerile de anul trecut, putem spune ca populatia este departe de a fi lamurita pe acest subiect.
Conform unui studiu realizat, in decembrie 2004, tot de IMAS, un sfert dintre romani au retineri in privinta corectitudinii desfasurarii alegerilor din 28 noiembrie 2004. Pentru a indeparta suspiciunile, aceasta problema trebuie lamurita.
