Bucuria afisata la Bagdad, Washington si Londra nu marcheaza un final triumfal al eforturilor pentru reconstructia Irakului. Asa cum preciza secretarul general al ONU, Kofi Annan, acesta este doar inceputul.
Premierul interimar irakian, Ayad Allawi, a promis ieri ca va face tot posibilul pentru a uni vointa gruparilor etnice si religioase concurente din tara devastata de razboi - cel mai dificil obstacol in calea democratiei irakiene.
Declaratiile liderului de la Bagdad vin la o zi dupa ce cetatenii irakieni au sfidat amenintarile insurgentilor pentru a merge in numar neasteptat de mare la alegerile pentru desemnarea celor 275 de membri ai Adunarii Nationale.
Presedintele american, George W. Bush, a laudat „atasamentul pentru democratie“ si lectia data „banditilor“ de catre alegatorii irakieni, dar a atras atentia asupra problemelor cu care Bagdadul se va confrunta in viitor.
La rindul lui, premierul britanic, Tony Blair, a catalogat alegerile ca o drept „lovitura data terorismului din intreaga lume“, in vreme ce presedintele rus, Vladimir Putin, a apreciat ca scrutinul a fost cu siguranta „un pas in directia cea buna“.
Dincolo de „succesul rasunator“ al alegerilor democratice, ziua de duminica poate fi incadrata cu usurinta in rindul celor mai singeroase din Irakul post-Saddam. Cel putin 30 de irakieni au fost ucisi in atacurile cu bomba de pe intreg teritoriul tarii, si 10 militari britanici au murit in urma prabusirii unui avion de transport Hercules.
Doborirea avionului britanic a fost revendicata, ieri, de un grup militant obscur, Ansar al-Islam.
Viitor presedinte kurd?
Intrebarea care sta in acest moment pe buzele tuturor este: „Vor accepta sunnitii rezultatele alegerilor?“. Prezenta la vot in orasele preponderent sunnite a fost destul de slaba si primele estimari neoficiale indica faptul ca cel mai puternic grup parlamentar va fi Alianta Unita Irakiana, sustinuta de Ayatollah-ul Al-Sistani, cel mai influent cleric siit.
Un nou motiv de suparare, spun analistii, pentru insurgentii sunniti care au boicotat alegerile si pot pune in continuare piedici serioase in calea procesului democratic. Desi premierul Allawi a anuntat deja ca redactarea Constitutiei va beneficia de aportul tuturor gruparilor etnice din tara, kurzii si siitii au inceput deja sa isi imparta functiile importante in stat.
Potrivit „The Guardian“, tinind cont de consultarile dintre kurzi si reprezentantii siiti, Irakul ar putea avea in curind primul presedinte kurd din istorie. In conditiile in care functia de premier va fi ocupata de Allawi sau de alt oficial siit, Presedintia va fi preluata de unul dintre liderii kurzi, Massoud Barzani, sau de Jalal Talabani.
Sunnitii vor fi nevoiti sa se multumeasca cu postul de presedinte al Adunarii Nationale.
Drum lung
In ciuda optimismului afisat de ministrul irakian de Interne, care a apreciat ca in 18 luni fortele coalitiei ar putea pleca acasa, povestea democratica a Irakului are inca un drum lung de parcurs. Principalul scop al Adunarii Nationale va fi redactarea Constitutiei irakiene, care va trebui sa multumeasca toate gruparile etnice si religioase si sa fie supusa unui referendum pe 15 octombrie.
In acelasi timp, Adunarea Nationala va alege un presedinte si doi vicepresedinti, care vor nominaliza, la rindul lor, un nou premier. In cazul in care Constitutia va fi finalizata si ratificata, ultimul pas ar fi reprezentat, cindva spre sfirsitul anului 2005, de alegerea unui guvern constitutional.
