Rafik Hariri, premierul care a inceput reconstructia Libanului dupa razboiul civil, a murit la Beirut intr-un atentat. Dupa demisia din octombrie 2004, Hariri se alaturase opozitiei, cerind retragerea fortelor Siriei din tara sa.

Rafik Hariri, politicianul-businessman care a condus executivul libanez cea mai mare parte a perioadei dupa razboiul civil din anii 1975-1990, a murit, ieri, la Beirut, intr-un atac cu bomba care a spulberat automobilul cu care se intorcea de la Parlament.

Deflagratia, de o putere extrema, a avut loc ieri, la amiaza, in asa-numita Cornisa, o zona de lux din apropierea portului capitalei libaneze, in care se afla institutii financiare si hoteluri exclusiviste.

Potrivit primelor informatii furnizate de autoritati, explozia, care a format un crater imens in carosabil si a distrus fatadele cladirilor din imprejurimi, s-a soldat cu „cel putin 100 de morti si raniti“.

In afara lui Hariri, a carui moarte a fost confirmata oficial de membri ai Guvernului libanez, alte cel putin noua persoane fusesera declarate moarte in atentat, intre ele numarindu-se si Samir al-Jisr si Basil Fleihane, doi fosti ministri in ultimul cabinet Hariri.

Siria condamna atacul

Considerat politicianul care a demarat si administrat procesul de reconstructie a tarii in cele doua mandate de premier pe care le-a avut intre 1992-1998 si 2000-2004, Hariri a demisionat in octombrie anul trecut in mijlocul crizei politice provocate de decizia presedintelui prosirian Emile Lahoud de a-si prelungi mandatul cu inca trei ani.

Initial, premierul s-a opus extinderii mandatului prezidential, insa ulterior a parasit guvernarea pentru a debloca procesul politic, gripat de conflictul dintre sustinatorii pro-sirieni ai lui Lahoud si opozitie.

Criza politica libaneza fusese precedata la momentul respectiv de inceputul primelor presiuni internationale la ONU pentru retragerea trupelor siriene desfasurate in Liban la sfirsitul conflictelor etnice, religioase sau politice care au devastat tara pina in 1990.

Desi este considerata principala putere regionala care a contribuit la pacificarea micului stat mediteranean, Siria si cei 15.000 de soldati pe care ii are inca desfasurati in Liban isi mentin un rol important in viata politica interna libaneza.

Dupa demisia lui Hariri, legislativele de la Damasc si Beirut au denuntat rezolutia prin care ONU cerea retragerea fortelor siriene, etichetind-o drept „un amestec in afacerile interne libaneze“.

Niciodata un favorit de prima mina al Damascului, Hariri incepuse in ultima perioada sa sustina apelurile opozitiei pentru retagerea Siriei si era asteptat sa revina in forta la legislativele ce vor avea loc in mai.

Intr-o prima reactie dupa atenta-tul de ieri, ministrul Informatiilor si presedintele de la Damasc, Bachar al-Asad, au condamnat asasinatul, calificindu-l un „act terorist, menit sa destabilizeze“ Libanul. O pozitie similara a fost exprimata de Israel, o alta putere regionala care s-a implicat profund in conflictele din Liban.

Hariri, premierul miliardar

In 1992, cind a preluat pentru prima data puterea, Hariri declarase ca va construi o tara prospera pe ruinele Libanului post-conflict.

Ambitia businessman-ului care devenise miliardar in dolari facind afaceri in constructii in Arabia Saudita, s-a naruit insa partial: desi mare parte din infrastructura a fost refacuta, coruptia a continuat, iar o parte din militiile razboiului civil au ramas active.

In 1998, cind Lahoud devenea presedinte, Hariri parasea conducerea guvernului, acuzat ca a indatorat tara cu circa 30 de miliarde de dolari, bani imprumutati pentru reconstructie. In 2000 insa, el revenea in fruntea guvernului ca singurul om care isi putea folosi influenta si relatiile pentru a scoate Libanul din pragul crizei financiare.

Revigorarea economica pe care o spera nu a fost atinsa niciodata