Intr-un interviu in exclusivitate pentru Jurnalul National, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, vorbeste despre atuurile cu care Romania va intra in Uniunea Europeana si ii indeamna pe parlamentarii romani sa le explice colegilor de la Strasbourg si Bruxelles ce se intampla in tara.

Jurnalul National: Toata lumea vorbeste in Romania despre ce avantaje va aduce apartenenta la UE. Ce plusuri considerati ca ii va aduce Romania Uniunii?

Olli Rehn: In primul rand, Romania are o importanta mostenire europeana din punct de vedere cultural si istoric, mostenire care o va face importanta in familia europeana. In al doilea rand, Romania este o tara cu o crestere economica rapida, va fi o parte importanta a pietei interne a Uniunii.

Experienta si cunostintele Romaniei in ce priveste regiunea est-europeana, vecinii sai din aceasta zona, vor fi un castig important pentru Uniune. Pretuiesc foarte mult felul in care Romania si-a jucat rolul in zona Balcanilor si in sud-estul Europei. Deci Romania va aduce Uniunii multa experienta si multe avantaje.

E de asteptat ca in data de 13 aprilie, cand Parlamentul European urmeaza sa dea unda verde semnarii Tratatului de Aderare, sa apara vreo surpriza, tinand cont de recentele afirmatii ale europarlamentarului german Markus Ferber, care s-a referit la eventualitatea amanarii semnarii documentului?

Este foarte important ca Parlamentul European sa fie luat in serios. Chiar noi, Comisia Europeana, am invatat acelasi lucru, pe pielea noastra, anul trecut. Momentul 13 aprilie este un moment politic foarte important.

De aceea, ii incurajez pe membrii Guvernului roman, dar si pe parlamentari, inclusiv pe cei aflati in Opozitie, sa isi intensifice contactele cu parlamentarii europeni si sa explice ce se intampla in Romania si ce masuri se iau pentru a rezolva problemele, mai ales a celor din domeniul Justitiei si Afacerilor Interne si Concurentei.

Ce rol au avut statele mai mici din Uniune, indeosebi Finlanda, in impunerea celor 11 clauze speciale pentru Romania?

Stiti probabil ca cineva in Romania a spus ca aceste 11 clauze speciale ar fi rezultatul unei conspiratii calviniste impotriva Romaniei. E o interpretare interesanta. Ca mare admirator al lui Max Weber, nu m-a deranjat afirmatia, pentru ca Weber a definit calvinismul ca baza a capitalismului european, care face parte din mostenirea europeana.

Acum, serios vorbind, cele 11 clauze au fost propunerea mai multor state membre. Pentru a evita ca decizia privind Romania sa se blocheze in Consiliul European, pentru ca nu s-ar fi obtinut votul tuturor membrilor, presedintia olandeza a Consiliului si Comisia Europeana au hotarat impunerea clauzelor pentru ca negocierile sa poata fi incheiate in 2004.

I-am dat Romaniei sansa de a demonstra de ce este in stare, in ciuda problemelor sale, i-am propus un joc corect pentru a putea indeplini criteriile de aderare si pentru a putea deveni membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007. Depinde de Romania sa treaca la actiune.

Regulile jocului

Va numarati printre criticii felului in care a fost gestionat procesul de aderare in cazul Romaniei si Bulgariei. Cum credeti ca ar fi trebuit gestionata extinderea?

Nu vreau sa ma refer prea mult la trecut, prefer sa vorbesc despre ce va urma. Ce este foarte clar insa este ca datele-tinta nu trebuie sa fie mai importante decat pregatirea candidatilor. Aceasta este, in parte, si motivul pentru care a trebuit sa cream clauzele de siguranta pentru Romania.

Credeti ca experienta negocierilor cu Romania si Bulgaria va schimba regulile jocului in ce priveste extinderile ulterioare? Sau, cel putin, ca ar trebui sa le schimbe?

Am invatat foarte multe din toata runda de extindere care a inclus Romania, Bulgaria si cele 10 state care s-au alaturat Uniunii in mai 2004. Aceasta runda ne-a atras atentia ca nu este suficient sa urmarim angajamentele luate si ca trebuie sa ne concentram atentia asupra masurilor concrete luate de candidati.

Va trebui sa stabilim baze mai clare pentru deschiderea si mai ales pentru incheierea negocierilor cu ceilalti candidati, Croatia si Turcia. Deci, da, ne-am invatat lectia si ne vom imbunatati metodele de lucru, cum este si omeneste.

"Prioritatea prioritatilor"

Care este cea mai urgenta chestiune care trebuie indeplinita de autoritatile de la Bucuresti?

Cele mai urgente probleme de rezolvat sunt subliniate clar si in Tratatul de Aderare: reformele in justitie, in privinta ajutorului de stat, in domeniul concurentei. Alte criterii importante tin de drepturile minoritatilor si managementul fondurilor PHARE.

Sigur, toate problemele sunt importante, dar cred ca asigurarea independentei judecatorilor, reforma sistemului Justitiei, lupta impotriva coruptiei sunt "prioritatile prioritatilor". Asteptam ca Romania sa faca progrese vizibile. Am avut, pe aceasta tema, discutii foarte constructive, de substanta, cu presedintele Basescu si cu mai multi ministri. Am discutat aceste probleme in amanunt.

Cred ca presedintele are dreptate sa spuna ca nu putem generaliza cand vorbim de coruptie la nivelul societatii. In acelasi timp insa, pentru romanul de rand coruptia chiar este o problema. Se vede ca este o problema si din actiunile Guvernului, si din evaluarile pe care le primim de la organizatiile nonguvernamentale, care radiografiaza foarte bine problemele cu care se confrunta tara.

Sa fie clar: nu este treaba noastra sa combatem coruptia, ci a administratiei, a guvernului si a fiecarui roman in parte.

Cum ar arata cel mai "negru" scenariu european pentru Romania in acest interval, 2005-2007?

Eu gandesc pozitiv, iar traseul stabilit pentru Romania este destul de simplu. Punctul crucial va fi la sfarsitul anului, cand Comisia va prezenta primul raport de monitorizare.

Depinde de Romania sa ia masuri si ca aceste masuri sa fie credibile si sa aiba impactul necesar pentru a nu fi nevoiti sa recurgem la clauzele de salvgardare si pentru ca Romania sa devina membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007. Scenariul cel mai pesimist este ca, dintr-un motiv sau altul, nu se iau masurile necesare, iar Comisia recurge la clauza care duce la amanarea aderarii.

Traseul este destul de clar, regulile jocului sunt foarte corecte, iar daca Romania isi face treaba si raspunde asteptarilor noastre va fi in Uniune in 2007. Am avut, luni, discutii cu Adrian Nastase si cu Mircea Geoana, care m-au asigurat ca toate partidele sustin reformele ce trebuie facute pentru respectarea criteriilor de aderare.

Am apreciat foarte mult simtul de raspundere al Puterii si al Opozitiei. Am incredere ca Parlamentul roman va actiona in asa cum m-au asigurat cei doi lideri.

Mesaj pentru romani

Ce mesaj le-ati adresa romanilor care vad in aderare doar preturi coplesitoare, costuri enorme, investitii pe care nu au bani sa le faca in firmele proprii si "dictate" europene?

Cresterea preturilor este un fenoment aflat in directa legatura cu cresterea nivelului de trai. Deci motivul nu este statutul de membru al UE, ci un standard de viata mai ridicat. E parte a unui proces firesc de dezvoltare economica.

Statutul de membru al UE poate insemna, pentru romanul de rand, sansa unor locuri de munca mai bune si mai bine platite in celelalte state membre, sansa de a fi activ pe piata comunitara, de a investi acolo.

E nevoie, desigur, de o strategie foarte buna, atat la nivel national, cat si la nivel corporativ sau chiar al fiecaruia in parte pentru a beneficia cat mai bine de pe urma acestor oportunitati. Apar, desigur, si unele dificultati, mai ales pentru cei din sectorul alimentar, care trebuie sa se cunoasca foarte bine normele sanitar-veterinare din Uniune si sa se conformeze.

In caz contrar, le va fi foarte greu dupa 1 ianuarie 2007. Incurajez autoritatile romane, dar si pe romani in general, sa se informeze si sa informeze cu privire la legislatia europeana si la ce presupune statutul de membru al UE.

Predecesorul dumneavoastra, Günter Verheugen, a spus, intr-un interviu acordat ziarului nostru, despre romani ca ar suferi de un complex de inferioritate fata de restul europenilor. Dumneavoastra ce parere aveti?

In Europa exista mai multe state, fie ele mari sau mici, care sufera de aroganta. E mult mai ingrijorator decat complexul de inferioritate. Eu am avut discutii foarte echilibrate atat cu politicienii romani, cat si cu reprezentantii societatii civile si sunt de parere ca romanii au toate motivele sa fie increzatori in viitorul lor.

In Romania au loc reforme semnificative, exista si o crestere economica solida si toate acestea inseamna ca tara are un viitor foarte promitator.