Auditul privitor la Strategia Anticoruptie din ultimii patru ani era asteptat ca o veritabila ilustrare a tututor esecurilor si "bolilor" de care sufera institutiile care guverneaza in Justitie aceasta lupta impotriva coruptiei. Nu prea a fost sa fie. Raportul realizat de "Freedom House" este mai mult o analiza macro-institutionala in domeniul anticoruptiei, cu recomandarile de rigoare.
Ministrul Justitiei Monica Macovei a avut, pana acum, o teama in a spune lucrurilor pe nume la acest capitol. A fost tematoare si in privinta unor posibile schimbari in PNA. Tocmai de aceea a avut nevoie de un gir international. Il are, acum, prin Freedom House.
Subliniem ca auditul a luat in considerare unele situatii de fapt care acum nu mai exista: spre exemplu, se scrie despre Sectia de Combatere a Criminalitatii organizate din Parchetul Inaltei Curti, dar ea a fost desfiintata de acum cateva luni.
Acest audit international a costat 38.000 de euro. Acesta a fost pretul la finele licitatiei Ministerului Justitiei. Raportul nu evidentiaza, punctual, toate "ranile" deschise al sistemului Anticoruptie. Redam cele mai importante pasaje din acest audit al "Freedom House", cu mentiunea ca el a aparut pe site-ul ministerului abia ieri, dupa sapte zile de asa-numit "dialog" cu conducerea MJ.
In raportul de audit se arata ca Parchetul National Anticoruptie (PNA) trebuie reorganizat pentru a fi integrat mai bine in lupta anticoruptie pe ansamblu si pentru a-i imbunatati eficienta.
Potrivit raportului, in formula actuala de organizare, PNA nu este nici autonom, nici eficient.
"Solutia subordonarii directe a politiei judiciare este un progres fata de organizarea din restul Parchetului, dar raportul dintre cazurile sesizate si cele trimise in judecata, pe de o parte, si cele trimise in judecata si condamnarile definitive, pe de alta parte, arata ca, dincolo de anchetele propriu-zise, sistemul de culegere a informatiilor trebuie reformat".
"Freedom House subliniaza faptul ca lista de "persoane notabile" care ar fi trebuit anchetate si nu au fost sau care au intrat in vizorul anchetatorilor doar dupa schimbarea puterii arata ca "si la nivelul controlului PNA trebuie facut ceva". Mai mult, PNA "trebuie sa devina mai responsabil si mai eficient".
In raport se ofera si cateva solutii printre care se numara cea conform careia PNA ar trebui reorganizat pentru a fi mai bine pus in relatie cu partea de prevenire a coruptiei, respectiv cu organismele de control si cu o noua institutie care ar trebui sa fie creata si care sa fie denumita Agentia de Integritate.
"Aceasta inseamna crearea unui departament special pentru culegerea de date si pentru operatiile comune cu alte agentii cu rol in prevenirea coruptiei. Restul structurii actuale se preteaza de asemenea la unele simplificari.
PNA ar trebui, deci, reorganizat ca Parchet pentru Prevenirea si Combaterea Coruptiei (PPCC), cu rolul de a prelua rolul de coordonator al unor operatii comune cu alte structuri, din alte Parchete sau organisme de control. Indicatorilor de eficienta judiciara trebuie sa li se adauge indicatori care arata buna corespondenta a PNA cu restul sistemului", se arata in raportul de audit.
"Cocaina", la general!
Referitor la reducerea nivelului coruptiei la nivel inalt, prin PNA si alte structuri specializate, raportul mentioneaza, fara a da nume, si cazul "Cocaina": "Abia din ianuarie anul acesta a fost lansata o ofensiva in forta impotriva evaziunii fiscale si a fraudelor masive, si inca nu s-a ajuns la coruptia de la varf.
Situatia nu este diferita nici la Ministerul Public, unde are loc acum o ancheta privind tratamentul preferential acordat unui inculpat, persoana publica importanta.
Cata vreme multi oameni de afaceri proeminenti din Romania sunt, dupa cum a aflat Freedom House, in fruntea listei marilor datornici la stat, cata vreme politicieni de varf nu sunt abordati, chiar daca au facut declaratii scandaloase in stenogramele obtiunte de presa sau au adunat bogatii fabuloase in calitate de bugetari, se mentine suspiciunea ca Parchetele ssunt blocate de propria spaima".
"Mingea" ridicata la "fileul" Ministerului Justitiei
"Freedom House" arata ca Parchetul Anticoruptie trebuie sa poata fi obiectul unui control de performanta regulat (in afara controlului la care magistratii sunt supusi individual, de catre Consiliul Superior al Magistratului).
Dat fiind ca PNA face parte din Ministerul Public, adica functioneaza sub autoritatea Ministrului Justitiei, se recomanda ca ministrul Justitiei, in cooperare cu Consiliul de Integritate, sa creeze un mecanism permanent de evaluare a performantei acestui organism.
Conform auditorilor, Parchetul anticoruptie ar putea functiona, in noua organizare, in cadrul Ministerului Public, sub autoritatea Ministrului Justitiei, dat fiind ca ministerul este cel responsabil pentru performanta efortului anticoruptie in general.
Se mai mentioneaza in raport si faptul ca regimul acestei institutii ar trebui sa fie unul special, de organ de prevenire si combatere a coruptiei.
Referitor la imbunatatirea performantelor PNA, pe langa reorganizare, este vizata si existenta unei politici adecvate in domeniul resurse umane.
Recomandarea este ca auditarea individuala a performantelor procurorilor implicati in lupta impotriva coruptiei din cadrul Ministerului Public, instaurarea unui sistem de indicatori clari de performanta si atribuire a functiilor - inclusiv a celor de conducere - pe baza unui concurs, si nu prin detasare sau numire directa.
Procurorul general anticoruptie trebuie sa fie o persoana cu abilitati de coordonare si fara nici o conexiune politica, iar rolul lui in selectarea unei echipe performante de procurori, in cooperare cu Ministerul Justitiei, trebuie sa fie mult mai mare decat este in prezent, oferindu-i-se astfel parghii pentru a influenta eficienta PNA, se arata in raport.
Auditorii mentioneaza ca serviciile secrete trebuie sa joace un rol mai important in furnizarea de informatii cu privire la cazurile de coruptie, nu doar la crima organizata.
Sistemul judecatoresc si "constrangerile de baza"
Raportul arata, in continuare, ca instantele speciale anticoruptie nu pot avea un impact foarte mare asupra imbunatatirii performantelor sistemului judecatoresc in lupta anticoruptie, deoarece - ca intreg sistemul, de altfel - sufera de pe urma catorva constrangeri de baza: personal insuficient in raport cu numarul mare de cazuri si lipsa spatiului adecvat.
In urma evaluarii reformei sistemului judecatoresc expuse in raport, principalele recomandari sunt axate pe cresterea numarului de judecatori si a numarului de sali de judecata. Eficienta ar urma sa creasca mai mult decat ca efect al unei simple mariri de salariu pentru actualii judecatori.
O alta recomandare priveste punerea Consiliului Superior al Magistraturii dincolo de orice suspiciune, prin introducerea unui sistem mai riguros de incompatibilitati pentru membrii sai si aplicarea acestuia in practica.
Raportul de audit priveste, la modul generalizat, lupta anticoruptie, subliniindu-se ca punctele slabe tin de necooperarea institutiilor, iar instrumentele administrative de combatere a fenomenului coruptiei sunt practic neutilizate, punandu-se prea mare accent pe urmarirea penala a coruptiei intr-un mediu juridic cu eficienta generala scazuta.
Conform documentului, "alternativa pare a fi intre punerea sub acuzare (care este foarte costisitoare la acest nivel de raspandire a practicilor coruptiei) sau libera practica a coruptiei".
Coordonare totala printr-un Consiliu de Integritate politizat
"Din pozitia actuala, PNA nu poate prelua decat in parte unele atributii de coordonare. Cine ar putea prelua atunci aceste atributii? Singurul organism autonom este Curtea de Conturi, care insa nu are capacitate de coordonare strategica". Propunerea facuta de auditori este cea a formarii Consiliului de Integritate.
Care sa fie format din: patru ministri sau secretari de stat (Interne, Justitie, Finante si Cancelarul, doi reprezentanti ai Opozitiei politice parlamentare, unul al puterii judecatoresti (CSM sau ICCJ) si doi ai societatii civile (coalitii contracoruptie si organizatii mass-media).
"Acest comitet sau consiliu ar trebui, pe langa atributiile generale de monitorizare si coordonare a aplicarii strategiei, sa urmareasca faptul ca verificarea demnitarilor si functionarilor publici la nivel central sa se realizeze eficient si obiectiv". Corpurile de control intern ar urma sa devina Agentia de Integritate, care sa sesizeze PNA cu diverse probleme.
"Agentia trebuie sa fie semiautonoma, iar membrii externi ai Consiliului de Integritate, o data desemnati printr-un mecanism stabilit de comun acord cu guvernul pe o perioada determinata de timp, trebuie sa fie inamovibili, deci sa nu poata fi concediati de primul ministru sau de ministrul Justitiei.
Consiliul trebuie sa aiba la dispozitie instrumentele prin care sa controleze conducerea Agentiei si sa propuna suspendarea acesteia pentru lipsa de performanta".
Lipsa de independenta politica si profesionala a procurorilor
In raport mai sunt punctate: slaba coordonare dintre organismele de control si Parchet, calitatea defectuoasa a managementului informatiilor si slaba coordonare a implementarii strategiei la nivel general; serviciile secrete si organismele de control contribuie prea putin la sprijinirea activitatii Parchetului National Anticoruptie.
Lipsa de independenta politica si profesionala a procurorilor, in absenta unei reforme profunde a Parchetului, care sa nu mai permita imixtiunea politica intr-un dosar, prin intermediul controlului ierarhic. "E limpede ca in 2004 PNA a tratat ca invulnerabile multe persoane publice care ar fi trebuit de fapt anchetate, se arata in raport.
Auditorii sustin ca, pentru imbunatatirea calitatii generale a strategiei anticoruptie, Romania trebuie sa puna mai mare accent pe masurile administrative si de prevenire a fenomenului de coruptie.
Aceasta inseamna ca "fiecare autoritate publica ar trebui sa aiba propriul sau sistem functional de integritate, iar plangerile repetate venite din partea cetatenilor sau oamenilor de afaceri cu privire la abuzuri ar trebui sa aiba repercusiuni asupra carierei functionarului public vizat, indiferent daca ajung sau nu in fata instantei".
Conform raportului, numai operatiunile comune pe scara larga ale autoritatilor de control, impreuna cu PNA, pot avea un impact mai mare in prevenirea si combaterea fenomenului coruptiei din cadrul sectorului public, crescand riscurile acelora care se angajeaza in practici corupte.
Aceste operatiuni ar presupune auditul unor anumite practici considerate a fi corupte (de exemplu, controlarea procedurii de acordare a certificatului de urbanism in toate orasele resedinte de judet). "Prezenta PNA si caracterul national al operatiunii ar intrerupe eventuale practici acomodante pe plan local ale autoritatilor de control", spun auditorii.
Auditorii sustin ca societatea civila din Romania a demonstrat, in 2004, o capacitate "remarcabila de control" si ca activitatile de monitorizare a integritatii publice ar trebui sa fie transformate in activitati permanente, cu finantare din resurse publice centrale sau locale.
Freedom House a observat ca opinia publica are mult mai multa incredere in "eforturile anticoruptie ale societatii civile decat in cele ale Guvernului".
Nivelul coruptiei si recrutarea politica in numele PSD
Referitor la punctajul calculat pentru nivelul coruptiei in Romania, "Freedom House" arata ca acesta s-a deteriorat treptat incepand din 1999, pana in 2002, a avut pana in 2003 o evolutie pozitiva si de atunci a stagnat. "Atat oamenii de afaceri, cat si cetatenii nu au perceput nici o scadere a nivelului coruptiei". (facsimil 1- SITUATIA COMPARATIVA IN TARILE DIN EUROPA DE EST).
La capitolul "statul de drept" punctajul realizat de Romania nu a evoluat. El a fost evaluat de Freedom House la acelasi nivel cu cel inregistrat in alte tari necandidate, cum ar fi Albania sau fostele republici iugoslave.
"Examinand obiectivele inscrise in strategia Guvernului Romaniei, de combatere a coruptiei, nu se poate sa nu observam ca principala cauza a coruptiei din aceasta tara, puterea monopolista a oficialilor publici, nu se regaseste deloc printre tintele strategiei.
Spre exemplu, intre anii 2001-2004, Romania a fost martora unei migratii masive a primarilor alesi catre partidul de guvernamant de la momentul respectiv (...) Concomitent, recrutarea politica in numele partidului de guvernamant se intindea si spre pozitii care nu aveau nici o legatura cu politica".
Recomandarile auditorilor in ce priveste strategiile si planurile de actiune se refera la "cercetari mai bine structurate si actualizate", iar acestea sa fie comisionate unei organizatii independente, in loc sa fie realizate intern.
Un nou organism pentru verificarea declaratiilor de avere
La capitolul "Declararea averilor", raportul de audit recomanda: "eliminarea portitelor din Decaratiile de avere si interese prin: listare individualizata a bunurilor materiale si financiare din Romania si din strainatate; o mai buna definire a tipurilor de bunuri financiare detinute de o persoana, astfel incat sa cuprinda toate tipurile de conturi bancare, hartii de valoare sau alte
instrumente financiare, precum pensii sau planuri de asigurare etc; introducerea unei sectiuni cu privire la venitul individual pe un an fiscal; interzicerea darurilor cu o valoare de peste 200 de euro, nu doar ca "bunuri", ci si ca servicii sau beneficii directe sau indirecte in natura (...
) Crearea unui organism cu atributii clare de verificare a concordantei cu prevederile legii ori de cate ori sursele de venit ale demnitarilor, magistratilor si functionarilor publici sunt suspecte, sau ori de cate ori primesc sesizari din partea publicului.
Acest organism (spre deosebire de comisiile actuale) ar trebui sa fie unul permanent, sa aiba o gama larga de atributii in anchetarea cazurilor de coruptie din Romania si sa beneficieze de suficienta resursa umana si expertiza, astfel incat cazurile sa fie solutionate expeditiv".
In ce priveste Legea 544 privind accesul liber la informatia de interes public, auditorii arata ca este nevoie de amendarea acesteia, in sensul ca trebuie sa se specifice faptul ca nu este necesara o motivare a cererii pentru o informatie de acest gen.
