Noul volum lansat de Centrul Roman de Modelare Economica este prima abordare strategica exhaustiva a sectorului de servicii din Romania, cuprinzand companiile nefinanciare.

Analiza efectuata pe un numar de 132 de tari arata clar legatura dintre ponderea serviciilor in PIB (la paritatea puterii de cumparare) si nivelul de dezvoltare al tarii respective (PIB / locuitor, indicele de dezvoltare umana).

Ponderea medie pentru 15 tari ale Uniunii Europene este de 68 %, in timp ce in Romania este de 51 %. Ponderea medie a „noului val" de membri UE este de 61,4 %. Pentru a fi compatibila cu ponderile din Uniunea Europeana largita, Romania ar trebui sa atinga o pondere a serviciilor in PIB de minimum 54 %.

In prima parte a lucrarii se analizeaza comparativ 12 piete de servicii din Romania si Uniunea Europeana dupa 4 criterii:

o Specializarea pe baza repartitiilor cotelor de piata

o Dezvoltarea antreprenoriala (intreprinderi active / 1000 locuitori)

o Profitabilitatea (excedentul brut de exploatare / cifra de afaceri)

o Productivitatea (valoarea adaugata / salariat)

Pe baza celor 4 criterii, in raport cu tarile Uniunii Europene (UE 15), in lucrare a fost elaborat diagnosticul structural de compatibilitate care a identificat pentru perioada de dupa 1989:

  • Sectoare cu grad relativ mare de compatibilitate:
    - Posta si telecomunicatii
    - Comert cu ridicata
    - Transporturi terestre
    - Vanzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor. Comert cu amanuntul al carburantilor
    - Comertul cu amanuntul
    - Informatica si activitati conexe

  • Sectoare cu grad relativ redus de compatibilitate
    - Hoteluri si restaurante
    - Transporturi pe apa
    - Tranzactii imobiliare
    - Transporturi aeriene
    - Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
    Aceste sectoare se constituie in oportunitatile strategice pe termen scurt ale Romaniei.

    Pe ansamblul celor 12 sectoare analizate, convergenta cu Uniunea Europeana se masoara prin „indicatorul agregat de convergenta al dezvoltarii serviciilor cu Uniunea Europeana", definit ca raport intre cotele de piata ale sectoarelor de comert (cu ridicata si amanuntul) si a celorlalte 10 sectoare.

    In Uniunea Europeana (UE 15), acest indicator are valoarea 1,21. In Romania (anul 2002), valoarea era de 2,02. Altfel spus, activitatile pur comerciale joaca inca un rol disproportionat de mare in industria serviciilor din Romania.

    Intr-unele tari ale „noului val", valorile variaza intre 1,16 (Slovenia) si 2,03 (Slovacia); Bulgaria are 2,17.
    Maturizarea pietelor serviciilor din Romania va avea loc cand valoarea indicatorului de convergenta se va apropia de 1,5. Aceasta presupune:
    • Continuarea cresterii economice a Romaniei
    • Asigurarea unei dinamici mai accentuate a grupei celor 10 sectoare fata de cele 2 de comert.

    In partea a doua a lucrarii, ca urmare a rezultatelor obtinute din analiza comparativa, au fost selectate 19 piete de servicii pentru care s-au elaborat predictiile cifrei de afaceri la orizont 2007, pe baza unui model original. In ansamblu, cifra de afaceri a acestor piete va fi cuprinsa in anul 2007 intre 58,1 si 67 miliarde EURO.

    Din perspectiva competitiei au fost identificate:
  • Sectoare cu competitie relativ inchisa (lideri cu cote de piata relativ mari, numar redus de competitori „vitali")
    - Transporturi pe calea ferata
    - Transporturi aeriene
    - Posta
    - Telefonie
  • Sectoare cu competitie relativ deschisa (lideri cu cote de piata relativ reduse, numar mare de competitori „vitali")
    - Comert cu amanuntul
    - Hoteluri
    - Tranzactii imobiliare
    - Publicitate
    - Activitati de proiectare, urbanism, laboratoare
    - Selectia si plasarea fortei de munca, protectia bunurilor
    - Alte transporturi terestre
    A mai fost analizata dezvoltarea antreprenoriala in profil teritorial (intreprinderi active / 1000 locuitori), constatandu-se ca:
    • Diferentele regionale s-au accentuat in ultimii 6 ani (1997 – 2003). Raportul dintre Bucuresti si regiunea Nord-Est a crescut bunaoara de la 2,62 la 3,26.
    • Analiza a evidentiat faptul ca trei regiuni de dezvoltare economica: Nord-Est, Sud si Sud-Vest se situeaza in pozitii net defavorabile.
    • La nivelul fiecarei regiuni a fost identificata ordinea de prioritati la nivel de judet.

    Partea a treia a lucrarii prezinta tablourile principalilor actori de pe pietele de servicii in anul 2003.