Vicepremierul francez Sarkozy afirma ca UE nu ar mai putea suporta inca o extindere

Uniunea Europeana (UE) a fost aruncata vineri in una dintre cele mai grave crize din istoria sa. Liderii celor 25 de state membre, reuniti la Bruxelles, nu au reusit sa se inteleaga asupra banilor pentru perioada postextindere. Absenta unui acord pe bugetul 2007-2013 se adauga nesigurantei politice provocate de respingerea Constitutiei UE in Franta si Olanda.

Esecul summitului a dat frau liber resentimentelor intre liderii „Europei unite" si a ridicat o intrebare majora: ce va mai fi Uniunea Europeana. La finalul summitului se vorbea despre un nou inceput pentru UE, care va renaste din aceasta criza. Cum va arata UE peste doi ani, cand Romania urmeaza sa fie primita, nimeni nu poate spune acum.

Cel mai apasat a vorbit Sarkozy despre blocarea extinderii dupa ultimul val cu Romania si Bulgaria.

Marea Britanie cere reforma bugetara

Dupa 14 ore de negocieri tensionate in care cei 25 de lideri nu au reusit sa se inteleaga nici dupa o runda prelungita de negocieri bilaterale, presedintia luxemburgheza a UE a declarat esecul summitului. Presedintele in exercitiu al UE, Jean-Claude Juncker, a cerut liderilor prezenti la summitul Consiliului European sa recunoasca criza profunda prin care trece Europa.

„Exista o disputa intre doua viziuni asupra Europei: intre cei care doresc o piata unica si nimic altceva si cei care doresc o Europa politica integrata".

Cea mai dura pozitie a avut-o Marea Britanie, care si-a aparat cu hotarare asa-numitul rabat de la contributia la bugetul comunitar, in fapt o compensare cu 66a a obligatiilor de plata, obtinuta de Londra in 1984. Premierul britanic Tony Blair a refuzat categoric sa renunte la rabat, fara o reforma generala a bugetului UE.

Invocand nevoia modernizarii, el a cerut o reducere a procentului de 40a alocat agriculturii. Propunerea nu a fost insa acceptata de Franta, unul dintre cei mai mari beneficiari ai subventiilor agricole.

Londrei i s-au alaturat Olanda, Suedia si Danemarca, care doreau o reducere a sumelor pe care le platesc catre UE, si Spania si Finlanda, care s-au temut de o reducere a fondurilor europene de care beneficiaza.

Blair pus la zid, nou-venitii laudati

Pozitia intransigenta de pe care si-a aparat rabatul si cursul negocierilor dominate abil de Franta l-au expus pe Blair unei tirade de acuzatii. Chirac a vorbit despre „aroganta si egoismul unor state bogate", acuzand Londra ca refuza sa contribuie la finantarea extinderii. Franta a acceptat reducerea fondurilor pentru fermierii francezi pentru a finanta agricultura Romaniei si Bulgariei.

De teama ca ar putea fi afectati serios de blocajul financiar, noii membri s-au oferit sa renunte la o parte din banii de care ar trebui sa beneficieze. Initiativa laudata de presedintele francez Jacques Chirac: „Aceste tari au dat dovada de o vointa europeana, de speranta, de intelegere, au dat o lectie pentru Europa de maine".

Ce urmeaza

• 1 iulie: Marea Britanie va prelua presedintia UE

• Premierul Tony Blair va initia o dezbatere privind viitorul UE.

Revista presei

„Le Figaro": Constitutia va fi pusa la rece pentru un an pentru a nu fi inmormantata

„Corriere della Sera": Europa facuta farame

BBC: Furia izbucneste dupa esecul summitului

Deusche Welle: Quo vadis, Europa?

Micile sacrificii pentru UE

In corul acuzatiilor si contraacuzatiilor provocat de esecul negocierilor de la Bruxelles cu privire la bugetul Uniunii Europene (UE), majoritatea analistilor au vorbit despre sacrificarea idealului Europei unite in favoarea intereselor nationale. Cand vine vorba de buget, interesul national se regaseste in buzunarele cetatenilor.

Anual, circa 310 milioane de europeni din cele mai bogate 10 state membre ale Uniunii Europene renunta la o suma mai mult sau mai putin importanta pentru a sustine idealul european.

Cei mai generosi sunt si cei mai putini

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeana, cei mai generosi dintre cei chemati sa finanteze idealul unitatii Europei sunt cetatenii micului, dar bogatului Ducat al Luxemburgului.

In anul 2003, fiecare dintre cei circa 460.000 de supusi ai Marelui Duce Henri a scos din buzunar o suma de aproximativ 125 de euro pentru a finanta Irlanda, Portugalia, Grecia si Spania, tarile care in acel an au beneficiat net de banii alocati de Bruxelles.

Cu alte cuvinte, luxemburghezul de rand a renuntat la chiria pe o saptamana intr-un apartament local modest pentru a-i sustine pe europenii mai saraci decat el.

O noapte romantica pe un iaht

Cei 16 milioane de olandezi au fost aproape la fel de generosi. Cu o contributie de circa 120 de euro, fiecare dintre cetatenii Tarii lalelelor au renuntat, de exemplu, la o noapte romantica petrecuta pe un iaht ancorat pe unul dintre canalele Amsterdamului.

La randul lor, suedezii au renuntat la o suma considerabila de bani. Fiecare dintre cei noua milioane de locuitori ai Suediei au varsat la bugetul comunitar 110 euro. Cu aceasta suma, o familie de suedezi poate plati cursurile de inot ale copilului pentru o luna intreaga.

Un telefon mobil de productie germana

Germania, care in cifre absolute este cel mai mare contributor la bugetul UE, se afla pe locul al patrulea pe scara aportului financiar pe cap de locuitor. Din solidaritate cu concetatenii continentului, fiecare dintre cei 82 de milioane de nemti a renuntat in 2003 la 93 de euro, bani cu care isi putea cumpara un telefon mobil fiabil, de productie germana.

Abonamentul pentru cablu pe o luna

Cei 10 milioane de cetateni ai Belgiei au cedat 75 de euro intr-un singur an. Cu aceasta suma, un belgian obisnuit se putea delecta cu o cina fastuoasa la un restaurant de lux din Bruxelles. Britanicii, care beneficiaza de deja celebrul rabat dobandit dupa negocieri dure purtate de Margharet Thatcher in 1984, au contribuit in 2003 cu aproximativ 47 de euro.

Cu acesti bani, oricare dintre cei 60 de milioane de cetateni ai Regatului Unit putea merge cu taximetrul din centrul Londrei pana la Aeroportul Heathrow. In Austria si Danemarca presiunea financiara exercitata de simpla existenta a UE a scos din buzunarele oamenilor de rand 37 de euro.

In Danemarca, suma acopera abonamentul la televiziunea prin cablu pe o luna, iar la Viena, un permis de calatorie pe toate mijloacele de transport in comun ale metropolei timp de trei saptamani.

O zi de golf la Disneyland

Desi mari beneficiari ai fondurilor alocate de la Bruxelles pentru subventionarea agriculturii, francezii au contribuit in 2003 cu o suma neta de 31 de euro. La Disneylandul parizian, copiii francezi se pot bucura de o zi intreaga de golf, in weekend. Ultimii dintre europenii care platesc din buzunar solidaritatea si coeziunea europeana sunt italienii.

In 2003, fiecare dintre ei a platit 14 euro, echivalentul unui bilet de intrare la Galeriile Borghese din Roma.