Indelung invocata strategie fiscala de care are nevoie Romania urmeaza a fi discutata astazi la Guvern in cadrul unei intruniri la care vor participa premierul Calin Popescu-Tariceanu, vicepremierul Gheorghe Pogea, responsabil cu acest domeniu, si noul ministru al finantelor, Sebastian Vladescu.

Fara strategie, Ministerul Finantelor nu poate construi bugetul pe 2006.

Pe de alta parte, parametrii bugetului - incepand cu nivelul deficitului - ar trebui discutati in prealabil si cu FMI, care a ajuns sa propuna incetarea acordului in curs si, eventual, negocierea altuia nou, adaptat conjuncturilor actuale care nu mai seamana cu ceea ce fusese discutat.

In acelasi timp insa, Uniunea Europeana nu accepta ca Romania sa nu aiba un acord functional cu FMI, care sa constituie o garantie privind stabilitatea macroeconomica.

Dincolo de constrangerile impuse de FMI, constructia bugetului depinde de evolutia economiei, care tinde sa devina ingrijoratoare: economia nu mai duduie, asa cum afirma premierul Tariceanu la inceputul verii, in conditiile in care Produsul Intern Brut a crescut in primul semestru cu numai 4,9%, respectiv cu un punct procentual mai incet decat in primele

trei luni ale acestui an, indicand o crestere de doar 4,2% in trimestrul al doilea fata de acelasi trimestru al anului anterior. Aceasta este cea mai mica crestere trimestriala din 2003 incoace.

Recesiunea isi are originile in performanta din ce in ce mai slaba a industriei, cu perspective negative si pentru trimestrul al treilea, in incetinirea cresterii din constructii ca urmare a blocarii finantarilor publice, dar mai ales in scaderea productiei agricole cu peste 7% fata de prima jumatate a lui 2004.

In contextul in care productia industriala continua sa dea semne de incetinire, cererea de consum a continuat sa alimenteze cresterea exploziva a importurilor.

Asa se face ca volumul importurilor de bunuri si servicii a crescut cu 17,1% in prima jumatate a anului, adica de aproape trei ori mai repede decat exporturile (5,9%), ceea ce a avut un impact negativ si asupra dinamicii PIB.

Acest dezechilibru s-a reflectat insa si in deficitul de cont curent, care a scapat de sub control, indreptandu-se spre 9% din PIB, mai ales daca nivelul cresterii economice va fi sub asteptari.

In conditiile in care importurile sunt absorbite preponderent de sectorul privat, parghiile clasice de control al deficitului de cont curent - precum reducerea deficitului bugetar chiar pana la intrarea pe surplus - nu mai sunt eficiente.

Ramane de vazut in ce masura vor functiona masurile BNR privind temperarea creditului care finanteaza importuri.

Pe langa incertitudinea legata de cadrul fiscal, care se va mentine pana in momentul in care proiectului guvernului va obtine si sustinerea politica a membrilor Coalitiei, constructia bugetului pe 2006 este ingreunata si de posibile reevaluari privind cresterea economica.

Cel putin pentru 2005, performanta de 4,9% de la jumatatea anului, cu agricultura puternic afectata de inundatii si prognoze oficiale de incetinire a productiei industriale in trimestrul III, face putin probabil sa mai fie atinsa tinta oficiala de crestere a PIB cu 5,5%.

Daca in privinta cresterii economice evolutiiile sunt mai greu de anticipat, macar nivelurile impozitelor ar putea deveni o certitudine, astfel incat si mediul de afaceri sa-si poata incepe socotelile pentru anul viitor.

pe larg in Ziarul Financiar

Razvan Voican / Iulian Anghel