Nu demult, ziarele vuiau de investitia magnatului Dinu Patriciu intr-un trust de presa culturala, un proiect apartinand poetului Mircea Dinescu. Cum isi va face noul trust loc pe piata? Cat de repede asteapta investitorii un break-even? Explica pentru BUSINESS Magazin Mariana Blaga - cea care a preluat fraiele acestei afaceri.

Primul lucru care te izbeste la intrarea in sediul Satiricon - trustul in care Dinu Patriciu a ales sa intre alaturi de Mircea Dinescu - este culoarea cladirii: galben-Rompetrol. „Nu are nici o legatura una cu cealalta", spune zambind Mariana Blaga, cea in mainile careia Patriciu si Dinescu si-au incredintat business-ul.

Desi galbenul vilei din Dorobanti a fost o intamplare, nu acelasi lucru se poate spune despre legatura dintre Satiricon si compania petroliera.

Dinu Patriciu, presedinte si actionar majoritar la Rompetrol, este coactionar si investitor in trustul pe care Dinescu il promite inca din primavara. Atunci, poetul povestea despre intentia lui de a pune bazele unui grup de presa care sa includa Aspirina Saracului, Dilema Veche si defunctul Plai cu Boi (revista despre care Dinescu a spus in repetate randuri ca o va relansa).

Intentia exista - mai putin investitorul strategic. Multi au crezut, poate, ca trustul respectiv nu va vedea vreodata lumina zilei.

In urma cu cateva saptamani insa, Dinescu a dezvaluit si sursa finantarii proiectului sau: Dinu Patriciu. Trustul in care cei doi detin control egal este nou infiintat si „se scrie cum se-aude, fara «k» si fara «y», cum l-a scris toata presa", precizeaza Mariana Blaga, director general al Satiricon. Blaga are 29 de ani si este, probabil, cel mai tanar sef de trust de presa din Romania.

Varsta si experienta ei in cu totul alte domenii decat publishing-ul (si-a petrecut mare parte din viata profesionala intr-o multinationala de bunuri de larg consum) nu i-a impiedicat insa pe cei doi actionari sa o aleaga sa le conduca afacerea, dupa o serie de interviuri cu mai multi pretendenti la aceasta pozitie.

Absolventa a Facultatii de Japoneza-Engleza (Universitatea Bucuresti) si bursiera a uneia dintre cele mai prestigioase universitati din Tokyo, Blaga are doua calitati native - care ii si explica, de altfel, si inclinatia pentru limba japoneza, pe care o vorbeste perfect: este ambitioasa si invata repede si bine.

„Esential, acum, este sa aflam unde se afla pe piata titlurile pe care le preluam, care este potentialul marcilor si care ar fi marimea nisei pe care mergem", spune Blaga, care mentioneaza ca investitorii au comandat un studiu de piata cantitativ si calitativ, pe mediul urban mare.

Studiul nu se rezuma numai la titlurile Satiricon, ci va raspunde si unor intrebari legate de intentiile de cumparare ale romanilor si de modul in care ei consuma presa. „Studiul ne va oferi un «insight» foarte bun in momentul in care vom face structura de brand a fiecarui titlu in parte si promovarea", explica Blaga.

Despre portofoliul Satiricon, „care va fi valabil anul acesta si anul viitor", ea spune ca include cinci titluri: trei saptamanale - Aspirina Saracului, Dilema Veche, Romania Literara si doua lunare - Plai cu Boi si Rom bogat, rom sarac. „Fiind o firma nou infiintata, suntem in plin proces de preluare a acestor titluri.

Preluarea se va face in timp, inclusiv in cazul Romaniei Literare, care apartine fundatiei cu acelasi nume. Juridic vorbind, mai sunt pasi de facut. De aceea, noi prezentam acest portofoliu ca pe unul al dorintelor noastre."

Detaliind, Blaga spune ca Aspirina si Dilema exista pe piata si „vor continua sa existe". Plai cu Boi si-a intrerupt aparitia acum doi ani, dar „pentru ca are un potential foarte mare", va fi relansat la anul. „Va arata altfel fata de cum il cunoastem noi. Va avea un look modern.

Stilul editorial va fi imbunatatit, dar nu va fi schimbat, pentru ca brandul trebuie exploatat." Despre Rom bogat, rom sarac ea spune ca va iesi „foarte repede" (lansare proiectata pentru decembrie). Iar Romania Literara are un statut „mai special".

„Planurile trustului sunt sa acopere golurile de salarii care exista acolo, pe de o parte si sa ii dea o mai mare amploare, fara a interveni in continutul editorial, pe de alta parte." Dupa preluare, revista va continua sa apara in acelasi format, cu aceeasi echipa redactionala si aceeasi frecventa (saptamanala). „Este cea mai prestigioasa revista de literatura. Cine apare in Romania Literara e «botezat» ca scriitor", spune ea.

Dar cum va cantari publicatia in greutatea balantei contabile? Referindu-se nu numai la Romania Literara, ci la toate titlurile Satiricon (existente si proiectate), observatia lui Blaga este aceea ca acestora nu le va fi greu sa atraga cititorii si advertiserii, pentru ca au o audienta „foarte clar conturata, de calitate".

„Speram sa ne impunem si sa ne cream niste canale de distributie prin care sa aducem publicatiile potrivite in locurile potrivite. Nisa noastra e clara." Tocmai de aceea, Blaga estimeaza ca break-even-ul va fi atins destul de repede (investitia - care nu s-a terminat inca - este estimata sa atinga circa 1 milion de euro.

Pana acum, investitiile au vizat dotarea tehnica si conditiile de lucru). Pe ce se bazeaza Blaga? „Nu avem competitori directi, ceea ce ne va ajuta sa atragem mai usor advertiserii. Iar cititorii ne vor cumpara, mai ales ca vom fi singurii pe acest segment.

Vom fi un fel de Rolls-Royce printre publicatiile de colectie", spune managerul Satiricon, trust al carui obiectiv pe termen lung este sa devina formator de opinie in cultura, obiectiv care nu este greu de atins, in opinia lui Blaga, dat fiind ca „avem niste vectori de imagine extraordinari, pe Mircea Dinescu, Andrei Plesu, Nicolae Manolescu, Radu Cosasu, Mircea Vasilescu".

Pentru atragerea advertiserilor, ea spune ca analizeaza optiunile existente: sa infiinteze un departament de vanzari in-house sau sa externalizeze acest serviciu catre o regie de vanzari. Deocamdata, nu s-a luat o decizie, atentia managementului concentrandu-se asupra strategiei de ansamblu.

„Acum creionam tirajele, preturile de vanzare, campaniile de marketing si de abonamente si, nu in ultimul rand, planul de difuzare." Daca vor fi schimbari si la nivel de format si grafica, nu e clar inca - deciziile vor fi luate cu rezultatele studiului pe masa.

Deci totul se va construi nu plecand de la trust catre consumator, ci invers. Din punctul de vedere al managementului si al investitorilor, politica editoriala va fi decisa de fiecare redactie in parte. Ceea ce vrea sa asigure managementul - o echipa noua si in formare, precizeaza Blaga - este realizarea unei „sinergii" in cadrul trustului.

„Vrem sa avem un departament de distributie foarte bun care sa ne asigure vizibilitatea in toate orasele si la toate chioscurile, sa avem o vanzare de publicitate foarte bine pusa la punct si un departament financiar solid, astfel incat sa asiguram revistelor resursele necesare sa se dezvolte", explica ea.

„Iar ceea ce vrem sa obtinem este sa definim nisa presei culturale - pe care sa ne plasam foarte puternic si sa fim lideri", spune cea care conduce trustul „de cultura, fapte si ganduri noi", cum se autodefineste el.

Ce l-a impins pe Patriciu sa investeasca intr-un business bazat pe cultura? Nivelul de „inapoiere totala" in salarizarea din domeniu - este prima explicatie pe care Patriciu a adus-o in momentul anuntului investitiei. si, desi spune ca nu este „interesat de profit", Patriciu are totusi ambitia sa raspunda acestei „provocari".

„Vreau sa dovedesc ca o revista de cultura poate fi profitabila", spune cel care va aloca proiectului Satiricon patru ore dintr-o saptamana si care nu mai are de gand sa investeasa in alte media.

Cu toate ca orientarea lui Patriciu (si) catre presa a surprins opinia publica, el nu este total strain de domeniul comunicarii - Patriciu detine control si in agentia de publicitate Odissey, via Rompetrol Holding (Odissey este cea care s-a ocupat de identitatea vizuala a trustului si probabil se va ocupa si de campaniile de comunicare ce urmeaza).

Daca va raspunde Patriciu provocarii de a face din cultura o sursa de profit, ramane de vazut. Cert este ca „Blaga-san" - cum ar fi apelata in limba ei de suflet, japoneza - are ceva „de forat". In special in buzunarele advertiserilor, obisnuiti sa-si cheltuie banii pe cu totul alt tip de presa.

de Larisa GHITULESCU