Aproape jumatate din populatia investigata considera ca directia in care se indreapta tara este gresita si doar o treime ca directia este buna.

Cei care considera ca directia este buna au un nivel de educatie superior, sunt tineri sub 29 de ani si un venit lunar de peste 5 milioane de lei se arata in ultimul studiu realizat de Metro Media Transilvania.

Din punct de vedere economic increderea intr-o banca, in randul populatiei, scade pe masura ce creste varsta, creste cu nivelul de educatie, este mai mare in cazul persoanelor ocupate (status ridicat indeosebi), creste cu venitul pe membru de familie si venitul personal si este mai mare in cazul persoanelor din mediul urban.

Jumatate din populatie traieste in prezent la fel ca in urma cu un an, 30% traiesc mai prost iar 19% mai bine. O evaluare relativ mai buna se constata in cazul urmatoarelor categorii de persoane: tineri, educati, ocupatii cu status ridicat, cu venit / membru de familie ridicat, venit personal mare, din Bucuresti.

Aproape in aceeasi masura populatia se imparte in trei categorii: cei optimisti cu privire la evolutia traiului in urmatorul an (27%), cei pesimisti (23%) si cei constanti, care nu intrevad o evolutie (33%).

Un grad mai ridicat de optimism se constata in cazul urmatoarelor categorii de persoane: tineri, educati, ocupatii cu status ridicat, cu venit / membru de familie ridicat, venit personal mare, din urban.

Majoritatea populatiei considera ca veniturile le ajung cel mult pentru strictul necesar (25% apreciaza ca le ajung „sub strictul necesar" iar 39% apreciaza ca le ajung „doar pentru strictul necesar"). 25% considera ca au un trai decent si doar 8% pot sa-si permita bunuri mai scumpe.

Romanii sunt satisfacuti de relatiile cu ceilalti, locuinta personala, siguranta personala, starea de sanatate. Domenii de nemultumire: bani, trai

Institutiile bancare sunt mai cunoscute in medii marcate mai puternic de practici moderne de economisire, achizitie, in randul celor care detin resurse suficiente pentru astfel de activitati si mai putin in randul celor ce provin din medii cu o amprenta traditionala puternica si care nu detin resurse suplimentare menite

economisirii sau altor activitati ce necesita experienta in activitatea cu bancile.

Increderea spontana se refera la numele bancilor care sunt activate in primul rand atunci cand subiectul este rugat sa se gandeasca la o banca in care are incredere.

In general, increderea intr-o banca, in randul populatiei, scade pe masura ce creste varsta, creste cu nivelul de educatie, este mai mare in cazul persoanelor ocupate (status ridicat indeosebi), creste cu venitul / membru de familie si venitul personal, este mai mare in cazul persoanelor din urban (orase cu peste 200 mii locuitori si Bucuresti).

Criteriile de alegere a unei banci.

Dar ce conteaza cel mai mult cand alegem o banca? Repondentii mentioneaza in primul rand increderea (46%), rata dobanzii (26%) si publicitatea (9%).

Analizand datele, din perspectiva celor doua mentiuni posibile de raspuns, constatam ca doua sunt dimensiunile majore considerate in alegerea bancii: increderea in banca si dimensiunea rational-pragmatica, determinata de profitul calculat, de rata dobanzii.

De altfel asocierea „incredere – dobanda" e cea mai frecventa in enumerarea criteriilor de alegere a unei banci, fiind mentionata de aproape un sfert din respondenti.

Daca increderea in banca emerge din analiza informatiilor despre o anume banca, rata dobanzii inseamna practic ierarhizarea mai multor banci din perspectiva unui anumit indicator.

Preferinte relativ la banci.

O alta modalitate de evaluare a preferintei pentru o banca poate fi cea in care subiectii sunt rugati sa aleaga bancile la care ar depune o suma mare de bani in cazul in care ar avea aceasta suma. La aceasta intrebare au fost retinute primele trei banci mentionate de fiecare subiect.

In general, ponderea celor care aleg o banca pentru depozit, scade usor cu varsta, creste cu nivelul de educatie, este mai mare in cazul persoanelor ocupate, creste cu venitul pe membru de familie si venitul personal, este mai mare in cazul persoanelor din urban.

Experienta anterioara a creditelor.

22% dintre respondenti au avut cel putin un credit la o banca. Sumele imprumutate sunt relativ egal distribuite in sase categorii (15-20% din total pentru fiecare categorie): maximum 10 milioane ROL, 10-20 milioane ROL, 20-30 milioane ROL, 30-50 milioane ROL, 50-100 milioane ROL si peste 100 milioane ROL.

Cei care au luat un credit cel putin o data, sunt intr-o proportie relativ mai mare persoane mature, cu educatie medie si mai ales superioara, ocupate, cu un venit pe membru de familie si personal ridicate, din urban (indeosebi orasele cu peste 200 mii locuitori).

Sume mai mari se imprumuta intr-o masura semnificativ mai mare de catre persoanele educate, cu status ocupational ridicat, venit pe membru de familie si personal ridicate (peste 8 mil.), din urban (indeosebi orasele cu peste 200 mii locuitori).

Barbatii imprumuta bani intr-o masura relativ mai mare pentru masina si afaceri iar femeile pentru mobila; varstnicii pentru dotarea cu centrale termice, cei educati pentru afaceri, cei cu ocupatii cu status ridicat sau cu venituri mari pentru afaceri si investitii.

In prezent 16% dintre cei intervievati au de restituit un credit la o banca. Sumele imprumutate sunt relativ egal distribuite in sase categorii (15-20% din total pentru fiecare categorie): maximum 10 milioane ROL, 10-

Atitudini si comportamente privind economisirea si utilizarea serviciilor bancare

Categoriile care au in prezent un credit sunt intr-o proportie relativ mai mare formate din persoane mature, educatie medie si mai ales superioara, ocupate, venit pe membru de familie si personal ridicate, din urban mare si Bucuresti.

Sume mai mari se imprumuta intr-o masura semnificativ mai mare de catre persoanele educate, cu status ocupational ridicat, venit pe membru de familie si personal ridicate (peste 8 milionae ROL), din urban mare.

Barbatii imprumuta bani intr-o masura relativ mai mare pentru masina si afaceri iar femeile pentru locuinta; varstnicii pentru dotarea cu centrale termice, cei putin educati pentru electronice si electrocasnice, cei cu ocupatii cu status ridicat pentru afaceri, investitii sau masina, cei cu venituri mari pentru afaceri si masina.

Perspectivele achizitiei de credite. In viitorul apropiat 12% din populatie apreciaza ca va lua un credit de la o banca. Aproximativ 40% dintre cei care declara ca vor face un credit, doresc o suma mai mare de 100 milioane ROL. Ceva mai mult de o treime dintre acestia nu stiu inca de la ce banca vor lua imprumutul.

Categoriile care intentioneaza sa ia un credit in viitorul apropiat sunt intr-o proportie relativ mai mare: barbati, tineri sau maturi, educatie ridicata, persoane ocupate, cu un venit familial si personal ridicate, din mediul urban mare.

Sume mai mari se imprumuta intr-o masura semnificativ mai mare de catre persoanele educate, cu status ocupational ridicat, venit pe membru de familie si personal ridicate (peste 8 mil.), din urban mare.

Barbatii isi doresc creditul intr-o masura relativ mai mare pentru masina, afaceri si investitii iar femeile pentru locuinta, mobila si electrocasnice. Cei cu venituri mari intentioneaza sa obtina un credit in special pentru afaceri.

Ce conteaza in alegerea unui credit?

Principala caracteristica in functie de care populatia alege un credit de la o anumita banca este rata reala a dobanzii (mai mult de jumatate dintre subiecti il mentioneaza prima data; 61% in total).

In continuare conteaza suma maxima care poate fi imprumutata (30%), perioada de returnare a creditului (28%) si garantiile cerute (24%). La nivelul diferitelor categorii de populatie ordinea conditiilor nu se modifica mult in general.

„Rata reala a dobanzii" are o pondere relativ mai mare in cadrul categoriilor celor educati, cu un status ocupational ridicat, venit familial ridicat; „suma maxima oferita" e criteriul ales indeosebi de persoanele tinere, cu un status ocupational ridicat; „perioada de returnare" conteaza

Comportamente de economisire.

Putin sub o cincime din populatie reuseste sa faca economii intr-o luna obisnuita.

Reusesc sa faca economii intr-o masura mai mare categoriile: barbati, tineri, educati, ocupati (status scazut dar mai ales cei cu status ridicat), venit mare pe membru de familie, venit personal mare, din mediul urban mare.

Cel mai adesea suma economisita este mai mica de maximum 1 milion ROL (33%), intre 1,1 si 2 milioane ROL (22%), intre 2,1 si 5 milioane ROL (23%) si doar 11% peste 5 milioane ROL.

Din cei care reusesc sa faca economii doar aproximativ 20% depun aceste economii la o banca, aproximativ 20% le plaseaza in alte forme de economisire si 11% le investesc, cei mai multi (circa 40%) declarand ca intentioneaza sa cheltuiasca sumele economisite.

Preferinte de folosire a banilor. Unul din indicatorii importanti cu privire la comportamentul financiar al populatiei este modalitatea de folosire a unei sume importante de bani. Consumul, tendinta de a cheltui este principalul mod de plasare a acestei sume de bani, aproape doua treimi din populatie alegand aceasta varianta.

In pondere egala, sunt mentionate de circa 40% din cei intervievati, intentiile pro-antreprenoriale, tendintele de a investi intr-o afacere, si intentiile de economisire, plasamentul in banci, valuta, etc.

Plasamentele la fondurile de investitii sau in actiuni sunt, firesc, modalitati mai putin cunoscute si ca atare mai putin alese, numai un segment de 10% din populatie optand pentru ele.