Carol Sebastian a fost recrutat de Securitate in 1985, sub numele de cod „Max”, pe cind era student la Timisoara. In dosarul de urmarire a prietenului sau, poetul Andrei Bodiu, se afla doua dintre notele sale informative.
Recrutarea informatorului „Max”, asa cum reiese din dosarul de urmarire „Poetul”, deschis pe numele lui Andrei Bodiu, a avut loc in anul 1985. Atit informatorul, cit si urmaritul erau studenti in anul II la Facultatea de Filologie a Universitatii Timisoara. Cel din urma venea din Brasov, unde isi crease premisele pentru a deveni unul dintre obiectivele Securitatii.
Facuse parte, alaturi de colegii sai de clasa din liceu - Marius Oprea (astazi cunoscutul istoric), Simona Popescu (cunoscuta poeta), Caius Dobrescu si Claudiu Secasiu -, din cenaclul literar condus de profesorul Alexandru Musina, unde atitudinea nu era una conforma cu cerintele vremii.
O data cu studentia, preocuparile literare au continuat, chiar daca prietenii lui Bodiu au optat pentru facultate la Bucuresti si astfel grupul celor patru teribili adolescenti era despartit de sute de kilometri. De la Timisoara, Bodiu incepuse sa vina la Bucuresti, unde frecventa printre alte cenacluri si pe cel condus de Nicolae Manolescu, urmarit si el.
Relatia cu acesta era in sine suficienta pentru deschiderea dosarului, care s-a facut chiar de ziua lui, pe 27 aprilie 1985.
Recrutarea
La sfirsitul anului 1985, dosarul „Poetul” continea deja cel putin opt materiale informative, asa cum arata o nota de sinteza a Securitatii Timis, din 26 decembrie 1985. Unul dintre informatorii ce trebuiau sa-l aiba „in atentie” pe Bodiu era „Max”.
„A fost definitivata recrutarea sursei «Max», semnalat ca facind parte din anturajul obiectivului, fiind chiar in intimitatea sa, un bun cunoscator al productiilor literare ale «Poetului», el insusi avind, de asemenea, preocupari literare”, se mentioneaza in nota capitanului de securitate Vladic, care mai arata ca „informatorul «Max», cu bune
posibilitati in anturajul obiectivului, va fi temeinic instruit pentru a stabili daca materialele furnizate de informatorul «Dan» se confirma si cine mai cunoaste despre acesta manifestari in vederea documentarii”.
Andrei Bodiu a aflat insa imediat de recrutarea prietenului sau, pe care, de altfel, spune ca l-a inteles. Asta intrucit stia ca recrutarea avusese la baza o problema personala a colegului sau: o aventura cu o colega de la Germana, in urma careia aceasta a ramas insarcinata.
„In virtutea eticii socialiste, acesta era considerat un comportament imoral si puteau sa-l ameninte cu diverse lucruri”, considera Bodiu, care a ramas in continuare prieten cu Carol Sebastian. „Nu aveam de ce sa ma feresc de el. Pina la urma m-am izolat insa singur”, spune Bodiu, in jurul caruia a fost pus in miscare un intreg mecanism, cu zeci de ofiteri si informatori.
„Normal ca eram revoltat fata de ce se intimpla, dar cu cine ma puteam eu organiza impotriva regimului la 19 ani? Era o nebunie”, se revolta si acum Andrei Bodiu.
Intilniri cu ofiterii
Prima nota semnata „Max” care se gaseste in dosarul „Poetul” de la CNSAS a fost scrisa chiar de sursa pe 3 iulie 1986. „Poezia sa este o poezie a cautarilor eului, a realului transfigurat artistic prin asa-numite «felii de viata», asamblate in urma unor criterii nedefinite inca precis.
In aceste cautari se pot interpreta unele aspecte de nemultumire la adresa realitatilor social-politice din tara noastra”, scria „Max” in nota in care capitanul a mentionat ca loc de intilnire Casa „Stiinta”.
La sfirsitul anului 1986, ofiterii timiseni nu erau inca edificati cu privire la „Poet”, asa ca au dispus continuarea urmaririi. „Informatorul «Max» va fi instruit pentru a se stabili daca materialele furnizate de informatorul «Dan» se confirma”. Termen: 28.02.1987. Raspunde lt. maj.
Galea Maria”, se scria in planul de masuri stabilit prin nota din 30 decembrie 1986, cind s-a decis si „masura S”, de interceptare a corespondentei „obiectivului”.
Peste un an, pe 1 decembrie 1987, „Max” declara intr-o nota scrisa de locotenentul Galea in Casa „Bega”: „Este in relatii bune cu colegii sai de an, desi este in general o fire mai retrasa si mai singuratica. Se pare ca are anumite probleme de familie, dar despre acest lucru nu vorbeste niciodata cu colegii”.
Sursa „Max” mai apare mentionata si in alte note de raport ale ofiterilor, insa urmarirea informativa a acestuia a fost intrerupta cind acesta era in anul IV.
Turnatorul lui Carol Sebastian
In dosarul „Poetul” apare si informatorul „Liviu”. Contactat de „Cotidianul”, acesta a marturisit ca l-a turnat si pe Carol Sebastian.
Incepind din 1985, in jurul poetului Andrei Bodiu, astazi decan al Facultatii de Litere de la Universitatea Transilvania din Brasov, au inceput sa roiasca informatorii. Erau in majoritate colegii sai de an, de la Filologie.
S-a putut considera, insa, unul dintre urmaritii norocosi, intrucit prietenii apropiati au fost sinceri si l-au avertizat ca semneaza la Securitate note informative despre el. Este cazul lui Carol Sebastian, dar si al lui V.P., un alt coleg al lui Bodiu, recrutat cu numele de cod „Liviu“.
Acesta din urma este astazi profesor la un cunoscut liceu din Botosani si recunoaste ca a dat note despre Bodiu si chiar despre Carol Sebastian. „Primul contact cu ei l-am avut in armata, la Pitesti, iar in facultate m-au contactat prin secretara. Venit de la tara, credeam ca toata lumea face asta.
Era vorba despre naivitate’’, sustine V.P., surprins totusi ca fostul sau coleg Sebastian a fost in aceeasi postura. „Stiam ca avusese o problema cu un copil dintr-o relatie cu o colega, dar ma surprinde ca a colaborat si el. Era direct, infipt, cu multa personalitate’’, isi aminteste V.P.
