Conform datelor Barometrului de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate Deschisa din octombrie 2006, cinci romani din zece considera ca doctrina comunista ar fi eficienta, daca s-ar aplica asa cum trebuie. 34% din populatie spune despre comunism ca a fost o idee proasta.

„12% dintre cetatenii Romaniei considera comunismul o idee buna care a fost bine aplicata, 41% o idee buna prost aplicata si 34% o idee proasta. Prin urmare, mai multi romani considera societatea comunista o idee buna (53%) si doar 34% o considera o idee proasta”, arata un comunicat transmis de Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Organizatia a gasit prin analiza datelor de sondaj ofera trei tipuri de explicatii pentru perceptia pozitiva asupra comunismului in randul romanilor. O explicatie economica, una ideological si alta experientiala.

Oamenii cu venituri mici cred in communism si se bazeaza pe stat

Cei care cred in viabilitatea comunismului se inscriu in urmatoarele coordonate: persoane peste 55 de ani sau respondenti cu maxim 8 clase, venituri sub 4 milioane de lei vechi (ocupatii cu status scazut - muncitori, zilieri), fara relatii utile. Ei provin preponderent din Moldova si Muntenia, din gospodarii sarace din mediul rural.

“Sintetizand, putem spune ca persoanele cu resurse mai scazute in prezent (venituri, avere, relatii, etc.) si care au avut de pierdut, relativ dar si absolut, in urma caderii comunismului considera intr-o masura mai mare ca acesta a fost o idee buna, bine aplicata”, se arata in comunicat.

Cei care aveau resurse mai mari in perioada comunista sau care au reusit sa se adapteze mai bine societatii actuale si sa aiba in prezent resurse mai mari sunt mai degraba de parere ca oranduirea comunista nu a fost o idee buna.

Explicatiei de natura economica, preponderenta, i se adauga si una de natura valorico-ideologica. Oamenii tind sa fie atasati de lucrurile pe care le cunosc si le inteleg mai bine, in mod special de cele din perioada de socializare.

“Cei care considera comunismul o idee buna sunt mai degraba pentru egalitate sociala, diferente mai mici intre venituri, proprietate de stat, o responsabilitate mai mare a statului, evalueaza mai negativ competitia, considera ca oamenii se pot imbogati mai degraba pe seama altora” arata documentul.

Datele mai arata ca persoanele care au avut de suferit de pe urma comunismului tind sa aiba o evaluare mai negativa a acestuia. Si reciproc, cei care nu au suferit sub aspect politic, il evalueaza relativ mai pozitiv.

Noi vrem Lustratie

Jumatate dintre respondentii Barometrului considera ca este o necesara o lege a lustratiei care sa blocheze accesul la functii publice pentru fostii lideri ai partidului comunist, in timp ce doar 22% considera ca o astfel de lege nu este necesara (restul de 28% nu au o opinie formata).

Ponderea respondentilor care considera necesara legea lustratiei creste la 58% in randul celor care cred despre comunism ca a fost o idee proasta. Chiar si dintre cei care cred ca a fost o idee buna si bine aplicata, un procent insemnat (41%) sunt de acord cu necesitatea legii lustratiei.

Conform declaratiilor, ponderea celor care au suferit personal sub aspect politic de pe urma comunismului este de 6% daca ne raportam la total populatie adulta actuala, respectiv de 8% daca ne raportam doar la cei care in prezent au peste 34 de ani (in 1989 aveau 18 ani sau mai mult).

Daca largim cadrul de referinta incluzand si familia, ponderea celor care au avut un contact, direct sau indirect, cu o forma de suferinta sub aspect politic creste la 12% din total populatie actuala (14% daca varsta respondentului este peste 34 de ani).

9% dintre respondentii care in 1989 aveau 18 ani, declara ca in familie sau printre rudele apropiate a fost o persoana care a avut cel putin o problema de persecutie politica.

6% au avut doar un tip de problema iar 3% doua sau mai multe tipuri. Daca ne raportam la oricare dintre indicatorii anteriori, ajungem la aproximativ 14% dintre respondenti aflati in categoria celor care au avut de suferit in vreun fel de pe urma comunismului sub aspect politic, direct sau indirect, sau au fost persecutati sub diferite invinuiri (personala sau a unei rude).

Cercetarea se fundamenteaza pe un sondaj de opinie realizat in perioada 7-19 octombrie, pe un esantion de 1975 de persoane in varsta de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare tolerata de ± 2,3%. Culegerea si introducerea datelor a fost asigurata de The Gallup Organization Romania.

Selectia respondentilor a fost facuta pe baza listelor electorale, asigurand astfel consultarea populatiei inclusiv din zonele rurale marginase. Barometrul de Opinie Publica (BOP) este marca inregistrata a Fundatiei pentru o Societate Deschisa.