Ambasadorul ar trebui sa se bucure. Vorba dnei Margaret Thatcher: „Ma bucur de cite ori adversarii ma ataca personal, asta inseamna ca nu mai au argumente“. Dl ambasador a spus ceva de bun-simt: o norma procedurala care prevede avertizarea in prealabil a unui urmarit cum ca va fi subiectul perchezitiei sau al ascultarii telefoanelor este absurda.
Nu trebuie sa fii nici doctor in drept si nici legiuitor cu mare experienta ca sa fii stupefiat ca o asemenea norma poate fi votata intr-un Parlament intreg la cap.
Ei bine, in loc sa il contrazica, explicind de ce o asemenea norma este buna, inteleapta si eficienta in lupta cu infractorii sau sa-i spuna direct, daca e cazul, ca se afla in eroare pentru ca Parlamentul nu a adoptat o asemenea norma, dl Olteanu ataca pe un teren pe care el insusi e cam labil: la dosar. Atacuri care sufera, inainte de orice, de o malformatie logica evidenta.
Daca dl Olteanu spune ca dl Taubman nu are nici un drept sa interfereze cu luminile legiuitorilor autohtoni, atunci nici el nu se poate exprima asupra felului in care presedintele american decide sa isi numeasca ambasadorii. Sau, poate, in mintea politica a dlui Olteanu neamestecul in afacerile interne ale unui stat nu se aplica dinspre Romania spre SUA, ci doar dinspre SUA spre Romania.
Dl Olteanu nu e la prima iesire anti-americana. Domnia sa are paternitatea altei declaratii stupefiante, facuta acum citeva luni. Atunci, dl Olteanu a declarat ca trebuie sa ne retragem pentru ca ne-am facut treaba cu americanii: am intrat in NATO.
In mintea dlui Olteanu, noi am mers in Irak ca sa intram in NATO si, daca am intrat, indiferent daca mai e nevoie de noi acolo sau nu, indiferent daca misiunea trupelor noastre a fost indeplinita sau nu, e cazul sa o stergem.
Cu alte cuvinte, mesajul presedintelui Camerei catre americani este: „Teapa, baieti! Ati crezut ca sintem aliatii vostri si ne-ati bagat in NATO, dar noi doar ne-am prefacut si, dupa ce am intrat, sa va ia dracu’!“. Iresponsabilitatea, amoralismul si smecheria de cartier bucurestean au ajuns, iata, politica de stat.
De doi ani, cei care se ocupa cu perceptia publica asupra relatiilor internationale pot indica o crestere a iritarii populatiei Romaniei fata de SUA. Ca si in alte tari europene, sentimentul pro-american paleste si la noi, mai ales datorita figurii presedintelui Bush. In aceste conditii, dl Olteanu, dimpreuna cu dl Tariceanu, s-a gindit ca e bine sa se suie, oportunist, pe val.
Mai mult, e chiar valul anti-Basescu, de vreme ce presedintele duce o politica atlantista ferma. Cu atit mai bine.
Ni se tot spune ca o generatie de politicieni a expirat si ca o alta este asteptata. Ni se tot spune ca, la viitoarele alegeri, trebuie sa votam tinerii. Se presupune ca nu au nici o legatura cu comunismul. Se presupune ca nu pot purta virusul. Dar, iata cum vorbesc! Ca si cum si-ar fi ocupat functiile inainte de 1989. Nu cu mult inainte de 1989.
P.S. Comentind, joia trecuta, la TVR 1, iesirea dlui Bogdan Olteanu, am spus ca domnia sa are creier de bibilica si ego wagnerian, ceea ce ma inspaiminta, caci o asemenea creatura poate face mult rau. Aud ca dl Olteanu s-a enervat pentru vorbele „creier de bibilica“.
Daca nu l-ar fi avut, ar fi priceput ca termenul cu adevarat infamant in mica mea fraza era „ego wagnerian“.
