Sangele reginei Ana de Romania a fost utilizat la identificarea ADN a inimii lui Ludovic al XVII-lea al Frantei, supranumit “copilul-rege”.

Episodul final al unuia dintre misterele cele mai captivante ale istoriei Frantei se va “juca“ azi. Inima lui Ludovic al XVII-lea, supranumit “copilul-rege“, va fi depusa in cripta regala a Bazilicii Saint-Denis, din apropiere de Paris. Inima a fost autentificata oficial in anul 2000, in urma unor teste ADN efectuate cu sangele reginei Ana a Romaniei.

Soarta “copilului-rege“, fiul lui Ludovic al XVI-lea si al Mariei Antoaneta, morti ghilotinati, el insusi mort in inchisoare, este una dintre ultimele mari enigme ale istoriei Frantei, elucidate abia in 2000. Astazi, Franta ii va depune inima la locul cuvenit, cu ceremonii regale care se vor desfasura la Saint-Germain-l’Auxerrois si in cripta regilor Frantei, de la Saint-Denis.

20 de ani intr-un

Inima “copilului din Inchisoarea din Templu“, conservata intr-un vas din cristal, a fost expusa, timp de 20 de ani, intr-una dintre capelele bazilicii. Ea va fi acum depusa intr-o nisa special creata pentru Ludovic al XVII-lea, pe care Ludovic al XVIII-lea a pus sa fie realizata in cripta.

O solemnitate rezervata suveranilor si care se explica prin faptul ca Ludovic al XVII-lea a fost rege din 1793 pana in 1795, recunoscut ca atare de puterile straine.

Ceremoniile au inceput ieri si vor continua azi. Ieri dimineata, urna continand inima a fost transportata in Biserica Saint-Germain l’Auxerrois, din centrul Parisului (“parohia regilor Frantei“, cand Curtea locuia la doi pasi, in Palatul Luvru), pentru a fi expusa, inaintea unui recviem desfasurat tot acolo.

Azi, o mesa speciala va fi sustinuta la Bazilica Saint-Denis, in prezenta a numeroase personalitati din familii regale europene, inclusiv regina Ana a Romaniei, inaintea depunerii inimii in cripta special creata.

Reconciliere cu trecutul

Asociatia “Memorialul de la Saint-Denis“ a anuntat ca intreaga ceremonie se va desfasura in prezenta Monseniorului duce de Anjou, seful Casei de Bourbon si a nuntiului apostolic, Monseniorul Fortunato Badelli.

“Nu este vorba despre celebrari regaliste. Este doar simbolul reconcilierii tuturor francezilor cu propria istorie, dincolo de orice aparenta politica“, a declarat ieri printul Carl-Emmanuel de Bourbon-Parma, organizator al ceremoniilor oficiale de depunere a inimii in cripta, in calitatea sa de ruda apropiata a defunctului rege.

Identificare laborioasa

Ludovic al XVII-lea a fost conservat pana in 2000 la Saint-Denis, unde presedintele Memorialului Frantei, printul si ducele de Bauffremont, a depus relicva in aprilie 1973. Aceasta a fost autentificata oficial in 2000, printr-o serie de teste ADN.

Ultimii Bourboni francezi pe linie masculina s-au stins in 1883, o data cu nepotul lui Charles al X-lea, contele de Chambord, dar sora lui, Louise, s-a casatorit cu ducele de Parma, din care au rezultat actualii printi de Bourbon-Parma.

“Le-am cerut, de altfel, membrilor familiei mele – cum este, de exemplu, matusa mea, regina Ana de Romania (de Bourbon-Parma – n.r.

) – un esantion de sange, pentru a putea compara “harta genetica“ cu ADN-ul provenit de la inima lui Ludovic al XVII-lea“, a declarat printul Carl-Emmanuel de Bourbon-Parma, pentru cotidianul francez Liberation, care publica in editia sa de ieri un amplu articol dedicat acestui subiect.

Regina Ana, la ceremonie

Ceremonia regala de azi de la Saint-Denis s-a vrut in primul rand un omagiu unei copilarii nefericite.

Presedinta Fundatiei Copiilor, sotia fostului presedinte francez Valery Giscard d’Estaing, va fi prezenta alaturi de printul Ludovic de Bourbon, de regina Ana de Romania, de arhiducele Karl al Austriei, reprezentant al tatalui sau, Otto de Habsburg, de printul Emmanuel-Philibert de Savoia, dar si de fostul ministru al Culturii Jean-Jacques Aillagon, care a permis inhumarea, la marea mesa

celebrata azi la ora 10:00 locala, de catre cardinalul Jean Honore, arhiepiscop onorific de Tours. “Am dorit sa fie o mesa in alb, semn de speranta, si nu un recviem, care sa ne faca sa revenim la doliu si la suferinta. Si suntem fericiti ca la aceasta mesa participa copiii din Saint-Denis“, a mai declarat Carl-Emmanuel de Bourbon-Parma.

O odisee rocambolesca

Ieri dupa-amiaza, la ora locala 18:00, la Saint-Germain-l’Auxerrois a avut loc un recviem in prezenta contelui de Paris, seful Casei regale a Frantei, care nu a dorit sa se alature ceremoniilor orchestrate de Memorialul Frantei.

Sechele de raca dinastica, care ar fi trebuit sa treaca in al doilea plan, ca si timidele proteste ale anumitor cercuri negationiste, care sustin ca inima expertizata in 2000 nu ar fi cea a lui Ludovic al XVII-lea, ci a fratelui sau mai mare, primul fiu al lui Ludovic al XVI-lea, mort in 1789.

O teza respinsa de istoricul Philippe Delorme, autorul lucrarii “Afacerea Ludovic al XVII-lea“, care se bazeaza pe diferentele de tratare la care au fost supuse cele doua inimi – prima a fost imbalsamata la Val-de-Grace, iar a doua, doar imbibata in alcool.

Pentru istoricul Delorme, ceremoniile de azi constituie “incoronarea unei cercetari istorice confruntate cu stiinta, gratie analizelor genetice si incheierea unei odisei pe cat de dramatice, pe atat de rocambolesti. Piesa puzzel-ului istoriei Frantei care lipsea este, in fine, repusa in locul cuvenit, la Saint-Denis“.

Copil intemnitat alaturi de parinti

Cel mai tanar dintre fiii lui Ludovic al XVI-lea, ce ar fi trebuit sa domneasca sub numele de Ludovic al XVII-lea, “copilul-rege“, a fost intemnitat la Inchisoarea Templului in acelasi timp cu parintii sai, in 1792. Aici a decedat un copil, la 8 iunie 1795, din cauza unei turberculoze generalizate.

Doctorul Pelletan, care a participat la autopsie, a subtilizat inima copilului si a conservat-o intr-un vas din cristal plin cu alcool etilic si ca fiind inima mostenitorului tronului.

La acea vreme, mai multe polemici au izbucnit pe tema identitatii copilului: era acela fiul lui Ludovic al XVI-lea sau un alt copil care sa-l inlocuiasca pe micul print, el insusi mort sau chiar evadat? Inima printului a fost furata a doua oara, de la doctorul Pelletan, de catre un angajat.

De-a lungul secolelor a schimbat proprietarii si a calatorit prin Austria si Italia, pana cand nepoatele ducelui de Madrid, Don Carlos, care a fost pretendent la tronul Frantei, sa o incredinteze ducelui de Bauffremont, pentru a fi conservata in necropola regilor Frantei, la Saint-Denis. Ulterior, alti istorici au exprimat dubii.

Se temeau ca inima sa nu fie a fratelui cel mare, Ludovic Xavier Joseph. In cele din urma, testul ADN, cu contributia reginei Ana a Romaniei, a “vorbit“. Doua laboratoare diferite au concluzionat, la 19 aprilie 2000, ca acel copil era chiar un Habsburg, ca si Maria-Antoaneta.

Inima copilului va ajunge, dupa 209 ani de la moarte, in cripta regala in care se afla predecesorii sai, dar mai ales corpurile decapitate in timpul Revolutiei franceze, ale lui Ludovic al XVI-lea si al Mariei-Antoaneta.