Lansarea noului numar din seria „Rapoartelor asupra guvernarii”, elaborat de Societatea Academica Romana (SAR), de aceasta data pe tema “Telecomunicatiile Romanesti si Integrarea Europeana”, s-a dovedit a fi un eveniment cu mult mai interesant decat s-ar fi putut crede la prima vedere.

Si aceasta pentru ca, in mod cu totul neobisnuit pentru acest tip de lansari, reprezentantii institutiilor publice vizate de raport (anume Autoritatea de Reglementare in Comunicatii si Ministerul Comunicatiilor) si-au trimis reprezentanti la eveniment, la care au participat si reprezentanti a numeroase companii de profil, inclusiv seful comisiei parlamentare pentru IT&C – deputatul Varujan

Pambuccian.

Atitudinea deschisa a celor doua institutii (ce ar trebui sa reprezinte o lectie de urmat si pentru alte ministere), care nu au asteptat sa afle din presa ca sunt criticate ci au combatut unele dintre afirmatiile autorului chiar din momentul lansarii documentului, au creat conditiile pentru o dezbatere aprinsa, adesea in contradictoriu, dar care a scos la iveala o sumedenie de informatii extrem

de interesante.

Raportul

Analiza publicata sub egida SAR ii apartine lui Nicolae Oaca, ce nu se afla la prima „incercare” pe aceasta tema.

Departandu-se oarecum de tema anuntata - Telecomunicatiile Romanesti si Integrarea Europeana, acesta a realizat o radiografie a pietei autohtone de telecomunicatii, axandu-se insa, in principal, pe situatia operatorului national de telefonie fixa, si a procesului indelung de privatizare urmat de acesta.

Nicolae Oaca a demonstrat cu date si cifre ca intarzierile in demararea procesului de privatizare au adus pierderi importante Romaniei, care si-a vandut compania nationala de telefonie intr-o perioada putin favorabila pe plan mondial, in care industria era macinata de falimente si puternice crize financiare.

Pe de alta parte, documentul acuza si refuzul guvernantilor de a permite, de-a lungul timpului – din motive sociale, fostului monopol sa majoreze tarifele, situatie ce a pus compania in situatia de a amana in anii trecuti unele proiecte de investitii.

Pe de alta parte, autorul considera ca guvernul ar trebui sa aloce fonduri substantiale pentru dezvoltarea telefoniei in zonele defavorizate, in special prin infiintarea unor tele-centre (unitati dotate cu telefoane si calculatoare cu acces la Internet), insa nu este de acord ca acesti bani sa provina din taxe aplicate companiilor de profil.

Usor confuz in ceea ce priveste concluziile, si fara a mentiona faptul ca Romania este totusi „gazda” a numeroase tehnologii revolutionare in comunicatii (CDMA-ul utilizat de Zapp, telefonia fixa cu mobilitate limitata DECT de la Atlas Telecom sau implementarea EDGE de catre operatorii de telefonie mobila) raportul are insa meritul de a sublinia unele vicii de reglementare care

distorsioneaza competitia de pe piata autohtona.

Tarifele operatorilor de telefonie mobila, nejustificate

Una dintre cele mai pertinente concluzii ale raportului elaborat de Nicolae Oaca este aceea ca in acest moment telefonia fixa este defavorizata atat din punct de vedere tehnologic dar mai ales din punct de vedere tehnologic in raport cu operatorii de telefonie mobila.

Astfel, operatorul de telefonie fixa trebuie sa faca fata unei „suprareglementari” in timp ce operatorii Connex si Orange, care detin 96 la suta din piata, formand practic un duopol, beneficiaza de o serie de reguli mult mai permisive.

Cum operatorii de telefonie mobila nu sunt obligati sa-si fundamenteze tarifele percepute pe baza costurilor, acestea sunt extrem de mari, chiar daca investitiile acestora in infrastructura sunt mult mai „ieftine” decat cele din telefonia fixa.

Tarifele mari percepute de „operatorii mobili” pentru apelurile catre propriile retele descurajeaza competitia, subliniaza documentul, rezultatul fiind o distorsionare a competitiei.

Astfel, pentru un apel efectuat de un utilizator al unei retele de telefonie fixa catre un numar Orange, sa spunem, „operatorul fix” trebuie sa-i achite celui „mobil” 10 centi SUA pentru fiecare minut de convorbire efectuat de clientul sau, cost ce se regaseste in tarifele sale, si care explica de ce sunt atat de scumpe apelurile fix-mobil.

Pe de alta parte, pentru apelurile avand ca destinatar retelele fixe, ceilalti operatori trebuie sa achite „operatorului fix” doar 2,55 eurocenti/minut – aceasta diferenta uriasa fiind de altfel si cea reclamata de Nicoale Oaca, care propune un tarif egal pentru ambele situatii in discutie.

Este de notat ca in acest caz subiectul a fost oarecum evitat de vicepresedintele ANRC, Alexandrina Hirtan, cum tot atat de adevarat este ca autoritatea a anuntat inca din anul 2003 ca ii va obliga pe cei doi operatori sa adopte un model de a determina tarifele de interconectare in discutie pe baza costurilor.

Dovedind… mult optimism, ANRC spera atunci ca acest model de calcul sa fie finalizat pana la data de 1 iulie a acestui an. Din cate se pare insa, ambitiosul obiectiv al ANRC nu mai pare atat de realizabil la data anuntata. Ba chiar nu ar fi de mirare ca data de aplicare a proiectului sa fie amanata pana la o data putin previzibila.

Varujan Pambuccian: „Asa amarati cum suntem, putem finanta pierderile unor companii «surori» de ginta latina”

Desi a criticat mare parte din concluziile prezentate de Nicolae Oaca, Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiei din Camera Deputatilor a confirmat, indirect, unele dintre afirmatiile sale.

Astfel, deputatul a militat in favoarea unei sustineri „politice si economice” a industriei IT&C si extinderea operatorilor autohtoni de telecomunicatii in regiune, care reprezinta, in opinia sa singura sansa pentru dezvoltarea economiei romanesti in fata asaltului multinationalelor.

Potrivit acestuia, la nivel international exista un numar de cinci sau sase entitati care controleaza, direct sau indirect, intreaga industrie mondiala a telecomunicatiilor. „Aceste entitati vor incerca sa preia telecomunicatiile din Romania. Datoria noastra este sa aparam acest sector.

Dupa preluare, o entitate de genul acesta poate muta profitul obtinut in Romania intr-o alta tara, unde are pierderi. Deci, vor fi bani care vor iesi din tara si din acest motiv trebuie sa incurajam industria de profil sa iasa in afara granitelor“, a continuat Pambuccian.

De altfel, acesta a facut o aluzie cat se poate de directa la operatorul Orange, afirmand ca „Romania este demna de Cartea recordurilor atata vreme cat asa amarati cum suntem, si saraci putem subventiona pierderile unei companii «surori» de ginta latina.”

Suparat pe „meseriasii” de la Uniunea Europeana

Dand drept exemplu Grecia, care nu are televiziune prin cablu din cauza unor reguli impuse de UE, Pambuccian i-a taxat fara mila si pe „meseriasii de la Uniunea Europeana, care vin in Romania si ne spun sa facem intr-un fel sau altul doar pentru ca asa scrie in directivele lor, fara a fi capabili sa iti ofere o explicatie logica pentru ceea ce vor.

Noi am reusit sa rezolvam unele probleme, aferente capitolului referitor la telecomunicatii, discutand cu responsabili de la Bruxelles, insa asta demonstreaza ca fiecare punct trebuie negociat cu atentie pentru a nu pierde ceea ce avem.”

De altfel, deputatul considera ca in ceea ce priveste telecomunicatiile UE, este cea care are de invatat de la Romania si nu invers. „In spatiul comunitar exista bariere politice impotriva unor tehnologii, in speta cele americane, in timp ce noi – indiferent de guvernare, am adoptat principiul neutralitatii tehnologice.

Tocmai de aceea Romania are trei tipuri de tehnologii de comunicatii cu adevarat din categoria 3G, functionale.”

„Capsuni la greu scrie pe noi”

Pambuccian a mai spus ca piata telecomunicatiilor este in crestere, iar operatorii autohtoni vor fi preluati daca nu vor reusi sa devina regionali. „Deja sunt doua mari companii care dau tarcoale Romaniei. Daca nu vom avea o strategie bine pusa la punct pentru a iesi in regiune, ne vor cumpara altii si vom fi cu totii abonati la Deutsche Telekom sau la Telecom Italia.

Foarte putine tari au facut un asemenea demers. Daca nu-l vom face, capsuni la greu scrie pe noi“, a comentat Pambuccian.

Sa vezi si sa nu crezi

Seful Orange de la Bucuresti nu-si explica „de ce face atatia bani in Romania”

Bernard Moscheni credea ca salariul minim pe economie ar fi de… 600 de dolari

Pe langa comentariile facute pe temele abordate in cadrul documentului, Mihai Batraneanu, directorul general al companiei PCNET, a dezvaluit si o serie de informatii de-a dreptul socante.

Astfel, potrivit sefului PCNET, intr-o discutie purtata intr-un cadru mai… relaxat cu omologul sau de la Orange Romania, Bernard Moscheni i-ar fi spus ca „nu intelege de ce face atatia bani in Romania.

” Mai mult, potrivit relatarii facute cu zambetul pe buze de Batraneanu, in fata unei audiente cel putin socate de aceste dezvaluiri, „boss”-ul de la Orange ar fi trait si cu impresia ca „in Romania salariul minim pe economie ar fi de 600 de dolari.”