Olandezii si britanicii au fost primii care au votat ieri pentru desemnarea deputatilor lor in Parlamentul European, declansand un proces electoral de patru zile la care vor lua parte in premiera - alaturi de alegatorii din statele "vechi" ale Uniunii Europene - si cetatenii celor 10 tari primite in UE la 1 mai. Stafeta este preluata astazi de alegatorii din Republica Ceha si Irlanda.

In Italia, Malta si Letonia scrutinul se va desfasura sambata, iar duminica in restul tarilor UE. In cele patru zile vor fi alesi 732 de eurodeputati pentru urmatorii cinci ani.

In Olanda, unde crestin-democratii si social - democratii (aflati in opozitie) au pornit cu sanse egale, principala problema a constat in participarea la vot, destul de slaba in scrutinul precedent din 1999.

In Marea Britanie, alegerile europene au fost privite ca un test important pentru premierul laburist Tony Blair, in conditiile in care politica guvernului condus de el in problema irakiana a provocat nemultumire in segmente destul de largi ale opiniei publice.

Ultimele sondaje publicate la Bruxelles, unde sunt concentrate majoritatea institutiilor europene, nu denota un entuziasm deosebit al cetatenilor "celor 25" pentru acest megascrutin. Un studiu realizat de institutul EOS Gallup - scrie France Presse - arata ca doar 52 la suta dintre persoanele chestionate au declarat ca vor participa sigur la vot.

Sondajele pe tari prognozau, in unele cazuri, un absenteism si mai ridicat. In mod surprinzator, nivelul de participare se anunta deosebit de scazut in noile state primite la 1 mai in ceea ce se numeste adesea "marea familie europeana". Daca aceste prognoze se confirma, putem spune, mai in gluma mai in serios, ca in ce priveste interesul pentru alegeri suntem aproape de "standardele" UE...

In privinta campaniei electorale, observatorii sunt unanimi in constatarea ca dezbaterile pe teme europene s-au aflat pe planul secund, fiind eclipsate de problemele politice nationale. Si aceasta in conditiile in care Uniunea Europeana trebuie sa adopte decizii cruciale in chestiuni cum ar fi Constitutia europeana sau deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia.

Parlamentul European -

o institutie din ce in ce mai puternica

Parlamentul European (PE) acumuleaza din ce in ce mai multa putere pe masura ce integrarea progreseaza, fara ca prerogativele sale sa le egaleze insa pe cele ale unui parlament clasic. Se poate spune ca eurodeputatii contribuie la evitarea transformarii Europei intr-o afacere a guvernelor in cadrul careia deciziile sa fie luate la nivelul ministrilor.

In plan politic, principala sarcina a PE consta in a controla activitatea Comisiei Europene, inclusiv prin posibilitatea dizolvarii acesteia printr-o motiune de cenzura. In plan legislativ, eurodeputatii decid, in colaborare cu Consiliul ministerial, legislatia europeana in domenii-cheie cum ar fi piata interna, libera circulatie a fortei de munca, politica mediului, sanatate, etc.

Alegerile care au inceput ieri vor avea ca rezultat - cel putin potrivit sondajelor - mentinerea "dominatiei" conservatorilor din Partidul Popular European, care dispun in actualul Parlament European de 232 de deputati. Partidul Socialist European, cu 175 de deputati in prezent, va fi in continuare, dupa cum se apreciaza, a doua forta politica a forului parlamentar european.