Sub titlul „Coruptia, o istorie care se repeta mereu“, cotidianul german Die Zeit a publicat o analiza destul de pesimista dupa rezultatul alegerilor locale din Romania, sub semnatura lui Marius Draghici, jurnalist la Academia Catavencu.

Subliniind rezultatele neasteptat de bune ale Aliantei PNL-PD in alegeri, ca reactie la coruptia PSD, autorul apreciaza ca este extrem de posibil ca partidul sa fie invins in alegerile parlamentare de la toamna, dar ca, „in Romania, rezultatul alegerilor nu schimba foarte mult situatia: coruptia coexista cu politica, la toate nivelurile“.

„O concluzie amara se impune: la toate alegerile de pana acum, coruptii au fost schimbati cu cei mai putin corupti - si ciclul reincepe“, comenteaza Marius Draghici.

„In tanara si fragila democratie romaneasca, alegatorii au votat, de fiecare data, contra partidului la guvernare. Dar lupta pare sa fie in van si fara finalitate: puterea macinata de coruptie este inlocuita de opozitie, care, imediat ce ajunge la putere, plonjeaza, la randul ei, in afaceri“.

Autorul reaminteste ca PSD a fost schimbat de la putere in 1996, „din cauza nenumaratelor cazuri de deturnare de fonduri“. „Dar, din aceleasi motive, Conventia Democrata Romana (CDR), un mozaic de partide cu obediente diverse, a pierdut alegerile in anul 2000. PSD, din nou la putere de patru ani, promisese ca va lupta contra coruptiei si a saraciei.

Dupa patru ani, bilantul este dezastruos. Coruptia guvernarii social-democrate a atins o asemenea amploare ca Uniunea Europeana a fost pe punctul de a suspenda, recent, negocierile de aderare a Romaniei la UE“.

Incercand un diagnostic, Die Zeit conchide ca „una dintre cauzele coruptiei generalizate din Romania provine din educatia politica a responsabililor romani“. „In sistemul economic inchis al Romaniei lui Ceausescu, accesul la bogatie nu se putea face decat prin trafic de influenta si legaturi cu nomenclatura“, fapt care s-a transmis ca mostenire si actualei clase politice.

„Dupa caderea regimurilor din Europa de Est, acest sistem viciat n-a intampinat nici o dificultate sa fie transferat in sistemul economiei de piata. Fostele cadre ale Partidului Comunist si fostii securisti s-au raspandit in toate partidele politice, indiferent de orientarea politica“, scrie Marius Draghici.

„Daca exercitiul democratic i-a imbracat in haina pluralitatii politice, comportamentul lor de tip mafiot a ramas neschimbat. Traficul de influenta si spaga fac parte integranta din mentalitatea guvernantilor, care nu concep politica altfel decat calea cea mai scurta catre o imbogatire rapida“.

Sunt reamintite persecutiile impotriva procurorului Lele si sinuciderea lui Panait, ca probe ale imixtiunii politicienilor in Justitie, explicatie suficienta a imposibilitatii de a se face curatenie in sistem. „Intr-un asemenea context, este greu de crezut ca alternanta politica este fondata, in general, pe reguli democratice.

O clasa politica matura, interesata de destinul tarii si nu de cel al propriilor buzunare, ramane de inventat in Romania“, conchide autorul.