Decizia ministrului Justitiei, Cristian Diaconescu, de a refuza, in baza unui vid legislativ, reinvestirea in functie a 16 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) ameninta sa arunce o noua napasta asupra instantei supreme, deja supraincarcata cu mii de dosare si aflata in criza permanenta de magistrati si de spatiu.

Practic, incepand de luni, cei 16 judecatori, printre care si presedintii a trei sectii, Penala, Civila si Contencios-Administrativ, nu mai pot intra in sedintele de judecata.

Pe de alta parte, nu au fost numiti alti magistrati in locul lor, ceea ce va perturba activitatea instantei supreme, lipsita astfel, pe o perioada nedeterminata, de aproape o cincime din corpul judecatorilor cuprins in schema de personal a institutiei. Aceasta in conditiile in care, in ultimii ani, numarul de dosare ajunse pe masa judecatorilor de la ICCJ a crescut progresiv.

Astfel, in 2003, pe rolul instantei supreme s-au aflat 43.201 de cauze, de trei ori si jumatate mai multe decat in 1995 (13.217), si de peste patru ori mai multe decat in anul 1994. Dar cea mai puternica criza s-a declansat, anul trecut, in luna iunie, cand, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului, toate recursurile din tara au fost trecute in competenta ICCJ.

In scurta vreme, judecatorii s-au vazut practic sufocati de dosare de recurs venite din toate colturile tarii, in conditiile in care numarul de judecatori nu a crescut. In urma semnalelor transmise atat de conducerea instantei supreme, cat si de societatea civila, ordonanta ce a stat la baza acestui dezastru a fost modificata in aceasta primavara, dar raul fusese deja facut.

Doar in primele trei luni ale anului, numarul dosarelor nesolutionate a crescut de la 20.877 la 45.120. Pe de alta parte, chiar daca se face abstractie de recursuri, fiecare judecator de la instanta suprema trebuie sa faca fata zilnic unui numar imens de dosare, cel putin de sase ori mai mare decat normal.

„Un judecator de la o curte de casatie europeana intra cu maximum 15 dosare intr-o sedinta de judecata. La noi, judecatorul trebuie sa faca fata la 80-120 de dosare, ceea ce este extrem de mult numai daca ar fi sa ne comparam cu Bulgaria, unde s-a ajuns la aproximativ 30 de dosare intr-o sedinta”, ne-a declarat purtatorul de cuvant la ICCJ, Iolanda Szokacs.

In conditiile acestei supraaglomerari, reducerea temporara a numarului de judecatori cu 16 are toate sansele sa repercuteze grav asupra activitatii ICCJ, obligandu-i pe ceilalti magistrati sa preia si mai multe dosare. Pe de alta parte, nici nu se poate estima exact cat va dura aceasta situatie.

Mai intai, potrivit legilor actuale (cele condamnate de Uniunea Europeana pentru ca nu asigura independenta Justitiei), ministrul Diaconescu trebuie sa aleaga dintre cei peste 100 de magistrati care si-au depus candidaturile pentru ICCJ. Printre acestia se numara cei 16 judecatori ai instantei supreme ale caror mandate expira duminica.

Pentru a doua oara in cariera lor de magistrati, acestia si-au depus, ieri, candidaturile pentru o noua numire la instanta suprema, respectand astfel decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a sustinut hotararea luata de ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu.

O astfel de situatie nu poate exista in tarile in care democratia functioneaza cu adevarat, iar echilibrul puterilor in stat este respectat. Acolo, judecatorii Curtii de Casatie sunt inamovibili si numiti de la bun inceput pana cand ies la pensie sau pana la deces.

In Romania, magistratii instantei supreme au primit doar mandate de sase ani, scopul fiind in mod evident subordonarea Justitiei fata de puterea politica. Aceasta situatie, criticata de organismele europene, s-a sfarsit abia in toamna anului trecut, o data cu modificarile aduse Constitutiei, care nu au stabilit clar si statutul judecatorilor care se aflau deja in exercitiul functiunii la ICCJ.

In aceste conditii, ministrul Justitiei a decis ca judecatorii carora le expira mandatele trebuie sa candideze inca o data pentru instanta suprema. „Cererea va fi analizata de CSM, care va avea in vedere, atunci cand va decide asupra solicitarii acestora, inclusiv experienta anterioara de care se bucura magistratii in discutie“, preciza, ieri, un comunicat de presa al MJ.

Totusi, desi discursurile guvernantilor vorbesc in ultima vreme aproape continuu despre reforma Justitiei, ceruta cu insistenta si de UE, aceasta reforma nu a avut loc in fapt. Noile legi ale Justitiei nu au parasit inca Parlamentul.

Prin urmare, sistemul judiciar functioneaza tot dupa vechile legi, care ii dau ministrului Justitiei - membru al Executivului - puterea de a face recomandarile pentru instanta suprema, atributie ce ar trebui sa revina exclusiv CSM.

Aceste recomandari ar urma sa fie discutate, in cel mai bun caz, in sedinta CSM de saptamana viitoare, iar propunerile finale vor fi inaintate presedintelui Ion Iliescu. La randul sau, acesta trebuie sa emita decretele de numire in functia de judecator, iar magistratii vor depune juramantul in fata presedintelui.

Din acest moment, ei devin judecatori ai instantei supreme, dar nu isi pot desfasura activitatea normal, in cadrul completelor de judecata, decat dupa ce decretul prezidential este publicat in Monitorul Oficial.

„Din experienta anterioara, stim ca toata procedura poate sa dureze, intr-un caz fericit, cinci-sase zile, dar poate sa treaca si doua luni pana in momentul in care noii judecatori vor avea voie sa intre in sala de judecata“, au precizat reprezentantii ICCJ.

Desi instanta suprema nu are destui judecatori pentru a-si desfasura activitatea in conditii normale, pe viitor, nu se anunta nici o marire a schemei de personal, problema fiind, de aceasta data, spatiul neincapator.

Presedintele ICCJ, Paul Florea, a insistat la un moment dat ca numarul judecatorilor sa fie mai mare cu 100, dar a fost nevoit sa renunte atunci cand a realizat ca in sediul actual al instantei supreme nu prea e loc nici macar pentru personalul pe care il are astazi.